Rut îl întâlneşte pe Boaz

Acolo Naomi avea o rudă din partea soţului ei, un bărbat foarte renumit din clanul lui Elimelek, al cărui nume era Boaz.

Într-o zi, moabita Rut i-a zis lui Naomi:

– Dă-mi voie, te rog, să merg pe ogor ca să strâng spice de pe urma aceluia înaintea căruia voi găsi bunăvoinţă.[a]

– Du-te, copila mea, i-a răspuns ea.

Ea s-a dus şi, ajungând pe un ogor, a început să culeagă spicele rămase în urma secerătorilor. S-a nimerit ca ogorul acela să fie tocmai al lui Boaz, din clanul lui Elimelek.

Chiar atunci Boaz a sosit din Betleem şi le-a zis secerătorilor:

Domnul să fie cu voi!

Domnul să te binecuvânteze, i-au răspuns ei.

Apoi l-a întrebat pe slujitorul care supraveghea secerătorii:

– A cui este tânăra aceasta?

Slujitorul care supraveghea secerătorii i-a răspuns:

– Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din câmpiile Moabului. Ea mi-a zis: „Te rog, dă-mi voie să culeg şi să strâng dintre snopi spicele rămase în urma secerătorilor!“ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât pentru puţin timp, în adăpost[b].

Boaz i-a zis lui Rut:

– Ascultă-mă, fiică! Să nu mergi la cules pe un alt ogor şi să nu pleci de aici! Rămâi cu slujitoarele mele. Uită-te unde vor secera pe ogor şi du-te după ele! Voi porunci slujitorilor să nu se atingă de tine. Iar când ţi-e sete, poţi să mergi la vase şi să bei din ceea ce au scos slujitorii.

10 Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis:

– Cum de am găsit bunăvoinţă înaintea ta, ca să mă iei în seamă pe mine, o străină[c]?

11 – Mi s-a spus despre tot ce ai făcut pentru soacra ta după moartea soţului tău, i-a răspuns Boaz, cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să vii la un popor pe care nu-l cunoşteai până mai ieri. 12 Domnul să-ţi răsplătească fapta şi răsplata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeul lui Israel, sub aripile Căruia ai venit să te adăposteşti!

13 – Să găsesc bunăvoinţă la tine şi pe mai departe, stăpânul meu, i-a răspuns ea, pentru că vorbele tale m-au mângâiat şi au atins inima slujnicei tale, deşi eu nu sunt nici măcar ca una dintre slujitoarele tale.

14 La ora mesei Boaz i-a zis lui Rut:

– Apropie-te, mănâncă din pâine şi înmoaie-ţi bucata în zeama cu oţet.

Ea s-a aşezat lângă secerători, iar el a servit-o cu boabe prăjite. Ea a mâncat, s-a săturat şi i-a mai şi rămas. 15 Apoi, când ea s-a ridicat să mai culeagă, Boaz le-a poruncit slujitorilor săi astfel:

– Lăsaţi-o să culeagă chiar şi dintre snopi, fără să o umiliţi! 16 Ba chiar scoateţi-i spice din snopi şi aruncaţi-i-le pe jos, ca să le poată culege şi nu o dojeniţi!

17 Rut a cules spice de pe ogor până seara, a bătut ce a cules şi i s-a strâns aproape o efă[d] de orz. 18 A luat ceea ce strânsese şi s-a dus în cetate, iar soacra sa a văzut cât culesese. Ea i-a dat lui Naomi şi ceea ce-i rămăsese după ce se săturase la masă. 19 Atunci soacra ei a întrebat-o:

– Unde ai cules astăzi şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă!

Rut a început să-i povestească soacrei sale la cine a lucrat şi i-a zis:

– Numele bărbatului la care am lucrat astăzi este Boaz.

20 Naomi i-a zis nurorii sale:

– Binecuvântat să fie el de Domnul, Cel Care[e] nu Şi-a părăsit îndurarea[f] faţă de noi, cei vii, şi faţă de cei ce au murit! Bărbatul acesta este ruda noastră, i-a mai zis Naomi, dintre cei cu drept de răscumpărare[g] asupra noastră.

21 Moabita Rut i-a zis:

– El mi-a spus: „Stai aproape de slujitorii mei până vor sfârşi tot ce au de secerat.“

22 Naomi i-a răspuns nurorii sale Rut:

– Este bine, fiica mea, să lucrezi cu slujnicele lui şi să nu dea alţii peste tine pe un alt ogor.

23 Astfel, Rut a stat aproape de slujnicele lui Boaz şi a cules până când s-a încheiat seceratul orzului şi al grâului. Ea locuia împreună cu soacra ei.

Footnotes

  1. Rut 2:2 Cf. Lev. 19:9; 23:22; Deut. 24:19.
  2. Rut 2:7 Lit.: în casă
  3. Rut 2:10 Sau: una care nu sunt de băgat în seamă
  4. Rut 2:17 O efă măsura aproximativ 22 l.
  5. Rut 2:20 Din punct de vedere gramatical referentul poate fi şi Boaz
  6. Rut 2:20 Vezi nota de la 1:8
  7. Rut 2:20 Ebr.: goel (rudă cu drept de răscumpărare). Ruda cu drept de răscumpărare avea obligaţia, prin Lege, de a-şi proteja rudele aflate în nevoie: (1) de a ridica un urmaş fratelui său, dacă acesta a murit fără a lăsa urmaşi – primul fiu născut moştenea numele şi averea fratelui defunct (Deut. 25:5-10); (2) de a răscumpăra pământul pe care o rudă mai săracă l-a vândut în afara familiei (Lev. 25:25-28); (3) de a răscumpăra o rudă care s-a vândut ca sclavă, datorită sărăciei (Lev. 25:47-49); (4) de a răzbuna uciderea unei rude (Num. 35:19-21).

Rut. Boaz

Naomi avea o rudă(A) după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz(B). Rut, Moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înaintea(C) căruia voi căpăta trecere.” Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea.” Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice pe urma secerătorilor. Şi s-a întâmplat că ogorul acela era al lui Boaz, care era din familia lui Elimelec. Şi iată că Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: „Domnul(D) să fie cu voi!” Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvânteze!” Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tânăra aceasta?” Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tânără moabită, care s-a întors(E) cu Naomi din ţara Moabului. Ea a zis: ‘Dă-mi voie să strâng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.’ Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât o clipă în casă.” Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici şi rămâi cu slujnicele mele. Uită-te unde vor secera pe câmp şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi când îţi va fi sete, să te duci la vase şi să bei din ce vor scoate slugile.” 10 Atunci, ea s-a aruncat(F) cu faţa la pământ şi i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?” 11 Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot(G) ce ai făcut pentru soacră-ta de la moartea bărbatului tău şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte. 12 Domnul să-ţi răsplătească(H) ce ai făcut şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, sub ale(I) cărui aripi ai venit să te adăposteşti!” 13 Şi ea a zis: „O! să(J) capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuşi eu nu(K) sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.” 14 La vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine, şi moaie-ţi bucata în oţet.” Ea a şezut lângă secerători. I-au dat grăunţe prăjite, a mâncat şi s-a săturat(L) şi ce a rămas a strâns. 15 Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsaţi-o să culeagă spice şi între snopi, şi să n-o opriţi, 16 şi chiar voi să-i scoateţi din snopi câteva spice, s-o lăsaţi să culeagă spice, şi să n-o înfruntaţi.” 17 Ea a cules spice de pe câmp până seara şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz. 18 A luat-o şi a intrat în cetate şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele de la prânz şi(M) i le-a dat. 19 Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice şi unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit(N) de tine!” Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi”, a zis ea, „se numeşte Boaz.” 20 Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuvântat(O) de Domnul, care este plin de îndurare(P) pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. Omul acesta este rudă cu noi”, i-a mai spus Naomi, „este din cei ce au(Q) drept de răscumpărare asupra noastră.” 21 Rut, Moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis: ‘Rămâi cu slugile mele, până vor isprăvi de secerat’.” 22 Şi Naomi a zis către noru-sa Rut: „Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui şi să nu te întâlnească cineva în alt ogor”. 23 Ea s-a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, până la sfârşitul seceratului orzurilor şi seceratului grâului. Şi locuia cu soacră-sa.

Ruth Meets Boaz in the Grain Field

Now Naomi had a relative(A) on her husband’s side, a man of standing(B) from the clan of Elimelek,(C) whose name was Boaz.(D)

And Ruth the Moabite(E) said to Naomi, “Let me go to the fields and pick up the leftover grain(F) behind anyone in whose eyes I find favor.(G)

Naomi said to her, “Go ahead, my daughter.” So she went out, entered a field and began to glean behind the harvesters.(H) As it turned out, she was working in a field belonging to Boaz, who was from the clan of Elimelek.(I)

Just then Boaz arrived from Bethlehem and greeted the harvesters, “The Lord be with you!(J)

“The Lord bless you!(K)” they answered.

Boaz asked the overseer of his harvesters, “Who does that young woman belong to?”

The overseer replied, “She is the Moabite(L) who came back from Moab with Naomi. She said, ‘Please let me glean and gather among the sheaves(M) behind the harvesters.’ She came into the field and has remained here from morning till now, except for a short rest(N) in the shelter.”

So Boaz said to Ruth, “My daughter, listen to me. Don’t go and glean in another field and don’t go away from here. Stay here with the women who work for me. Watch the field where the men are harvesting, and follow along after the women. I have told the men not to lay a hand on you. And whenever you are thirsty, go and get a drink from the water jars the men have filled.”

10 At this, she bowed down with her face to the ground.(O) She asked him, “Why have I found such favor in your eyes that you notice me(P)—a foreigner?(Q)

11 Boaz replied, “I’ve been told all about what you have done for your mother-in-law(R) since the death of your husband(S)—how you left your father and mother and your homeland and came to live with a people you did not know(T) before.(U) 12 May the Lord repay you for what you have done. May you be richly rewarded by the Lord,(V) the God of Israel,(W) under whose wings(X) you have come to take refuge.(Y)

13 “May I continue to find favor in your eyes,(Z) my lord,” she said. “You have put me at ease by speaking kindly to your servant—though I do not have the standing of one of your servants.”

14 At mealtime Boaz said to her, “Come over here. Have some bread(AA) and dip it in the wine vinegar.”

When she sat down with the harvesters,(AB) he offered her some roasted grain.(AC) She ate all she wanted and had some left over.(AD) 15 As she got up to glean, Boaz gave orders to his men, “Let her gather among the sheaves(AE) and don’t reprimand her. 16 Even pull out some stalks for her from the bundles and leave them for her to pick up, and don’t rebuke(AF) her.”

17 So Ruth gleaned in the field until evening. Then she threshed(AG) the barley she had gathered, and it amounted to about an ephah.[a](AH) 18 She carried it back to town, and her mother-in-law saw how much she had gathered. Ruth also brought out and gave her what she had left over(AI) after she had eaten enough.

19 Her mother-in-law asked her, “Where did you glean today? Where did you work? Blessed be the man who took notice of you!(AJ)

Then Ruth told her mother-in-law about the one at whose place she had been working. “The name of the man I worked with today is Boaz,” she said.

20 “The Lord bless him!(AK)” Naomi said to her daughter-in-law.(AL) “He has not stopped showing his kindness(AM) to the living and the dead.” She added, “That man is our close relative;(AN) he is one of our guardian-redeemers.[b](AO)

21 Then Ruth the Moabite(AP) said, “He even said to me, ‘Stay with my workers until they finish harvesting all my grain.’”

22 Naomi said to Ruth her daughter-in-law, “It will be good for you, my daughter, to go with the women who work for him, because in someone else’s field you might be harmed.”

23 So Ruth stayed close to the women of Boaz to glean until the barley(AQ) and wheat harvests(AR) were finished. And she lived with her mother-in-law.

Footnotes

  1. Ruth 2:17 That is, probably about 30 pounds or about 13 kilograms
  2. Ruth 2:20 The Hebrew word for guardian-redeemer is a legal term for one who has the obligation to redeem a relative in serious difficulty (see Lev. 25:25-55).