Add parallel Print Page Options

Strigarea prietenoasă a înţelepciunii

Înţelepciunea şi-a zidit(A) casa
şi-a tăiat cei şapte stâlpi.
Şi-a junghiat(B) vitele, şi-a amestecat(C) vinul,
şi-a pus masa.
Şi-a trimis(D) slujnicele şi(E) strigă
de pe(F) vârful înălţimilor cetăţii:
„Cine(G) este prost să vină încoace!”
Celor lipsiţi de pricepere le zice:
„Veniţi(H) de mâncaţi din pâinea mea
şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Lăsaţi prostia, şi veţi trăi
şi umblaţi pe calea priceperii!”
Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ
şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocara.
Nu(I) mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască;
mustră(J) pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept;
învaţă pe cel neprihănit, şi(K) va învăţa şi mai mult!
10 Începutul(L) înţelepciunii este frica de Domnul
şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.
11 Prin(M) mine ţi se vor înmulţi zilele
şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
12 Dacă(N) eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept;
dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Îndemn împotriva ademenirii nebuniei

13 Nebunia este o femeie(O) gălăgioasă,
proastă şi care nu ştie nimic.
14 Ea şade totuşi la uşa casei sale,
pe un scaun, pe înălţimile(P) cetăţii,
15 ca să strige la trecătorii
care merg pe calea cea dreaptă:
16 „Cine(Q) este prost să vină aici!”
Iar celui fără minte îi zice:
17 „Apele furate sunt dulci(R)
şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
18 El nu ştie că acolo sunt morţii(S)
şi că oaspeţii ei sunt în văile Locuinţei morţilor.

Invitaţia Înţelepciunii şi a Prostiei

Înţelepciunea şi-a zidit casa,
    şi-a ridicat[a] cei şapte stâlpi,
şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul
    şi şi-a întins masa.
Şi-a trimis slujitoarele şi anunţă
    de pe vârful înălţimilor oraşului:
„Cine este nesăbuit să vină aici!“
    Iar celor fără minte le spune:
„Veniţi să mâncaţi din pâinea mea
    şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Părăsiţi căile nesăbuite şi veţi trăi!
    Umblaţi pe calea priceperii!“

Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ[b],
    iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.
Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască!
    Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Îndrumă-l pe cel înţelept, şi el va fi şi mai înţelept!
    Învaţă-l pe cel drept, şi el va adăuga la învăţătura lui.

10 „Frica de Domnul este începutul înţelepciunii,
    şi cunoaşterea Celui Sfânt[c] este pricepere.
11 Prin mine ţi se vor înmulţi zilele
    şi îţi vor spori anii vieţii.
12 Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept;
    dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.“

13 Femeia „Prostie“[d] este gălăgioasă,
    nesăbuită şi nu ştie nimic.
14 Ea stă la uşa casei ei,
    pe un scaun, chiar în locul cel mai înalt al cetăţii,
15 ca să-i anunţe pe trecătorii
    care merg drept pe calea lor:
16 „Cine este nesăbuit să vină aici!“
    Iar celui fără minte îi spune:
17 „Apele furate sunt dulci,
    iar pâinea luată pe ascuns este delicioasă!“
18 Dar acela nu ştie că acolo sunt morţii
    şi că oaspeţii ei sunt în adâncimile Locuinţei Morţilor.

Footnotes

  1. Proverbe 9:1 LXX; MT: şi-a tăiat
  2. Proverbe 9:7 Sau: insulte
  3. Proverbe 9:10 Termenul ebraic este un plural, cel mai probabil de maiestate, cu referire la Dumnezeu, sau, cf. Tg., cu referire la sfinţi
  4. Proverbe 9:13 Sau: Femeia proastă