Avertisment împotriva adulterului

Fiul meu, fii atent la înţelepciunea mea,
    ascultă bine cuvintele mele înţelepte,
ca să-ţi păstrezi chibzuinţa
    şi buzele tale să păzească cunoştinţa!
Buzele femeii adultere picură miere,
    şi cuvintele ei sunt mai alunecoase decât untdelemnul,
dar la urmă sunt mai amare decât pelinul,
    mai ascuţite ca o sabie cu două tăişuri.
Picioarele ei coboară la moarte
    şi paşii ei conduc spre Locuinţa Morţilor.
Ea nu dă atenţie căii care duce la viaţă;
    căile ei rătăcesc, dar ea nu ştie lucrul acesta.

Acum, fiilor, ascultaţi-mă
    şi nu vă îndepărtaţi de la cuvintele mele.
Fiule, păstrează-ţi calea departe de a ei,
    nu te apropia de uşa locuinţei ei,
pentru ca să nu-ţi dai cinstea altora
    şi anii tăi unui om nemilos,
10 pentru ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
    şi din munca ta să se îmbogăţească casa altuia,
11 iar, la sfârşitul vieţii, să oftezi din greu
    când carnea şi trupul ţi se vor istovi.
12 Atunci vei spune: „Cum am urât eu disciplinarea!
    Cum a dispreţuit inima mea mustrarea!
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
    şi să n-ascult de cei ce mă îndrumau!
14 Era cât pe ce să fiu nenorocit de tot
    în mijlocul adunării şi comunităţii.“

15 Bea apă din puţul tău
    şi din propriul tău izvor!
16 De ce să se reverse izvoarele tale pe străzi
    şi râurile tale în locuri publice?
17 Lasă-le să fie doar ale tale
    şi nu le împărţi cu străinii.
18 Fie binecuvântată fântâna ta
    şi bucură-te de soţia tinereţii tale –
19 cerboaică iubită, căprioară plăcută!
    Fii îmbătat tot timpul de sânii ei,
        fii întotdeauna captivat de dragostea ei.
20 Fiul meu, pentru ce să fii atras de o străină?
    De ce să îmbrăţişezi sânul altei femei?

21 Căci umbletele omului sunt înaintea ochilor Domnului
    şi El cântăreşte toate cărările lui.
22 Cel rău va fi prins de înseşi nelegiuirile lui
    şi va fi legat cu funiile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de disciplinare
    şi va rătăci din prea multa lui prostie.

Fereşte-te de desfrânare

Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea
şi pleacă urechea la învăţătura mea,
ca să fii cu chibzuinţă
şi buzele tale să aibă(A) cunoştinţă.
Căci(B) buzele femeii străine strecoară miere
şi cerul gurii ei este mai lunecos(C) decât untdelemnul,
dar(D) la urmă este amară ca pelinul,
ascuţită(E) ca o sabie cu două tăişuri.
Picioarele(F) ei pogoară la moarte,
paşii ei dau în Locuinţa morţilor.
Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii,
rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
Şi acum, fiule, ascultă-mă
şi nu te abate de la cuvintele gurii mele:
depărtează-te de drumul care duce la ea
şi nu te apropia de uşa casei ei,
ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta
şi unui om fără milă anii tăi;
10 ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta
şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
11 ca nu cumva să gemi, la urmă,
când carnea şi trupul ţi se vor istovi
12 şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc(G) certarea
şi cum a dispreţuit inima(H) mea mustrarea?
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei
şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
14 Cât pe ce să mă nenorocesc de tot
în mijlocul poporului şi adunării!”
15 Bea apă din fântâna ta
şi din izvoarele puţului tău.
16 Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară?
Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?
17 Lasă-le să fie numai pentru tine,
şi nu pentru străinii de lângă tine.
18 Izvorul tău să fie binecuvântat
şi bucură-te de nevasta(I) tinereţii tale.
19 Cerboaică(J) iubită, căprioară plăcută:
fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei,
fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
20 Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o(K) străină
şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
21 Căci(L) căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului
şi El vede toate cărările lui.
22 Cel rău este prins în înseşi(M) nelegiuirile lui
şi este apucat de legăturile păcatului lui.
23 El va muri din lipsă de înfrânare(N),
se va poticni din prea multa lui nebunie.