Add parallel Print Page Options

13 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său,
dar(A) batjocoritorul n-ascultă mustrarea.
Prin rodul gurii(B) ai parte de bine,
dar cei stricaţi au parte de silnicie.
Cine-şi(C) păzeşte gura îşi păzeşte sufletul;
cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.
Leneşul(D) doreşte mult, şi totuşi n-are nimic,
dar cei harnici se satură.
Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase,
dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine.
Neprihănirea(E) păzeşte pe cel nevinovat,
dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.
Unul(F) face pe bogatul, şi n-are nimic,
altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii.
Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa,
dar săracul n-ascultă mustrarea.
Lumina(G) celor neprihăniţi arde voioasă,
dar candela celor răi se stinge.
10 Prin mândrie se aţâţă numai certuri,
dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.
11 Bogăţia(H) câştigată fără trudă scade,
dar ce se strânge încetul cu încetul creşte.
12 O nădejde amânată îmbolnăveşte inima,
dar o dorinţă(I) împlinită este un pom de viaţă.
13 Cine nesocoteşte(J) Cuvântul Domnului se pierde,
dar cine se teme de poruncă este răsplătit.
14 Învăţătura(K) înţeleptului este un izvor de viaţă,
ca să abată pe om din cursele(L) morţii.
15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă,
dar calea celor stricaţi este pietroasă.
16 Orice(M) om chibzuit lucrează cu cunoştinţă,
dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.
17 Un sol rău cade în nenorocire,
dar un sol credincios(N) aduce tămăduire.
18 Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea,
dar cel(O) ce ia seama la mustrare este pus în cinste.
19 Împlinirea unei dorinţe(P) este dulce sufletului,
dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.
20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept,
dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.
21 Nenorocirea urmăreşte pe cei(Q) ce păcătuiesc,
dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi,
dar bogăţiile(R) păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.
23 Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană(S) îmbelşugată,
dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor.
24 Cine(T) cruţă nuiaua urăşte pe fiul său,
dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.
25 Cel(U) neprihănit mănâncă până se satură,
dar pântecele celor răi duce lipsă.

13 Un fiu înţelept acceptă disciplinarea tatălui său,
    dar cel batjocoritor nu ascultă mustrarea.

Prin rodul gurii te bucuri de bunătăţi,
    dar dorinţa celor necredincioşi este violenţa.

Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte viaţa,
    dar cine se pripeşte în vorbire se ruinează.

Leneşul doreşte mult şi nu are nimic,
    dar dorinţa celor harnici este satisfăcută.

Cel drept urăşte ceea ce este fals,
    dar cel rău îşi aduce dezonoare şi ruşine.

Dreptatea îl protejează pe cel integru,
    dar răutatea îl doboară pe cel păcătos.

Unul pretinde că este bogat şi n-are nimic;
    altul pretinde că este sărac şi are mari bogăţii.

Bogăţia omului îi poate răscumpăra viaţa,
    dar săracul nu ascultă ameninţarea.

Lumina celor drepţi străluceşte veselă,
    dar candela celor răi se stinge.

10 Mândria dă naştere doar la certuri,
    dar înţelepciunea se găseşte la cei ce primesc sfaturile.

11 Bogăţia câştigată fără trudă va scădea,
    dar cel ce strânge prin muncă se va îmbogăţi.

12 O speranţă amânată îmbolnăveşte inima,
    dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.

13 Cine dispreţuieşte învăţătura va suferi pedeapsa,
    dar cine se teme de poruncă va fi răsplătit.

14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă,
    îndepărtând pe om de la cursele morţii.

15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă,
    dar calea celor necredincioşi duce la ruină.[a]

16 Orice om prudent lucrează cu cunoştinţă,
    dar cel prost îşi dă la iveală prostia.

17 Un mesager rău cade în nenorocire,
    dar un sol credincios aduce vindecare.

18 Cine ignoră mustrarea merge spre sărăcie şi ruşine,
    dar cine ia seama la corectare va fi respectat.

19 O dorinţă împlinită este dulce sufletului,
    dar pentru cei proşti este o urâciune să se depărteze de rău.

20 Cine umblă cu înţelepţii va deveni înţelept,
    dar cine se asociază cu proştii va avea de suferit.

21 Nenorocirea îi urmăreşte pe cei păcătoşi,
    dar cei drepţi sunt răsplătiţi cu fericire.

22 Omul bun lasă moştenire nepoţilor săi,
    dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel drept.

23 Ogorul omului sărac produce hrană din belşug,
    dar aceasta este distrusă datorită nedreptăţii.

24 Cine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul,
    dar cine-l iubeşte are grijă să-l disciplineze.

25 Cel drept mănâncă până se satură,
    dar stomacul celor răi va duce lipsă.

Footnotes

  1. Proverbe 13:15 Sau: nu ţine multă vreme; sensul termenului ebraic este nesigur