Şi le-a zis: „Adevărat vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea înainte de a vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.“[a]

Schimbarea la faţă

După şase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus doar pe ei singuri, pe un munte înalt. Acolo I-a fost schimbată înfăţişarea înaintea lor. Hainele Lui au devenit strălucitor de albe, aşa de albe cum nici un înălbitor de pe pământ n-ar fi putut să le facă. Şi iată că li s-au arătat Ilie împreună cu Moise; ei stăteau de vorbă cu Isus.

Petru I-a zis lui Isus: „Rabbi[b], este bine să fim aici! Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!“ Nu ştia ce să zică, căci erau îngroziţi. Un nor a venit şi i-a acoperit, iar din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit! De El să ascultaţi![c]

Ei s-au uitat deodată în jur, dar n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei.

În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu povestească nimănui ceea ce au văzut, până când nu va învia Fiul Omului dintre cei morţi. 10 Ei au respectat porunca Lui, dar au început să se întrebe ce înseamnă învierea dintre cei morţi. 11 Şi L-au întrebat:

– De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?

12 El le-a răspuns:

– Într-adevăr, Ilie vine primul pentru a restaura toate lucrurile. Totuşi, cum de este scris despre Fiul Omului că El va urma să sufere mult şi să fie dispreţuit? 13 Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, însă ei au făcut cu el tot ce-au vrut, aşa cum este scris despre el.

Ucenicii nu pot vindeca un copil demoniac

14 Când au ajuns la ceilalţi ucenici, au văzut o mulţime mare în jurul lor şi pe nişte cărturari care discutau aprins cu ei. 15 Imediat ce întreaga mulţime L-a văzut pe Isus, au rămas uimiţi şi au alergat la El să-L salute.

16 El i-a întrebat:

– Despre ce discutaţi atât de aprins cu ei?

17 Un om din mulţime I-a răspuns:

– Învăţătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are în el un duh de muţenie. 18 Oriunde îl apucă, îl trânteşte la pământ. El face spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi devine ţeapăn. Le-am spus ucenicilor Tăi să-l scoată, dar n-au putut.

19 Isus le-a răspuns:

– O, generaţie necredincioasă! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceţi-l la Mine!

20 L-au adus la El. Şi imediat ce L-a văzut pe Isus, duhul i-a provocat copilului spasme. Copilul a căzut la pământ şi se rostogolea, făcând spume la gură.

21 Isus l-a întrebat pe tatăl acestuia:

– De câtă vreme i se întâmplă aşa?

El I-a răspuns:

– Din copilărie. 22 Şi de multe ori îl aruncă în foc şi în apă, ca să-l omoare ... Dar, dacă poţi face ceva, ai milă de noi şi ajută-ne!

23 Isus i-a zis:

– „Dacă poţi ...“?! Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede!

24 Imediat tatăl copilului a strigat zicând:

– Cred! Ajută necredinţei mele!

25 Când a văzut Isus că mulţimea vine în fuga mare, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: „Duh mut şi surd, ţie îţi poruncesc: ieşi afară din el şi să nu mai intri în el!“ 26 Duhul a strigat şi apoi a ieşit provocându-i copilului convulsii puternice. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau că a murit. 27 Isus însă l-a apucat de mână şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat în picioare.

28 Când a intrat El în casă, fiind doar ei cu Isus, ucenicii L-au întrebat:

– Noi de ce n-am putut să-l scoatem?

29 El le-a răspuns:

– Pe acest soi de demoni nimeni nu-i poate scoate afară, decât prin rugăciune (şi post)[d].

Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

30 Au plecat de acolo şi au trecut prin Galileea. Isus nu voia să ştie nimeni lucrul acesta, 31 pentru că îi învăţa pe ucenici şi le zicea: „Fiul Omului urmează să fie trădat în mâinile oamenilor. Ei Îl vor omorî, dar la trei zile după ce-L vor fi omorât, va învia.“ 32 Ei însă n-au priceput aceste vorbe şi se temeau să-L întrebe.

Cine este cel mai mare?

33 Apoi au ajuns în Capernaum. În timp ce se aflau în casă, Isus i-a întrebat:

– Despre ce aţi discutat atât de aprins pe drum?

34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum discutaseră aprins unii cu alţii cu privire la cine este cel mai mare dintre ei.

35 Isus S-a aşezat, i-a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis:

– Dacă vrea cineva să fie primul, trebuie să fie ultimul dintre toţi şi slujitorul tuturor.

36 Isus a luat un copilaş, l-a pus să stea în mijlocul lor şi, luându-l în braţe, le-a zis:

37 – Oricine primeşte astfel de copilaşi în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte, iar cel ce Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte, de fapt, pe Mine, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.

De partea lui Isus

38 Ioan I-a zis:

– Învăţătorule, noi am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu ne urma.

39 Isus i-a răspuns:

– Nu-l opriţi, căci nu este nimeni care să facă o minune în Numele Meu şi care să Mă poată vorbi de rău imediat după aceea. 40 Cel care nu este împotriva noastră este de partea noastră. 41 Iar cel care vă dă un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.

Pricini de păcătuire

42 Dar dacă cineva îl face să păcătuiască pe vreunul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră mare de moară şi ar fi aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te face să păcătuieşti, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri în viaţă ciung, decât să ai două mâini şi să mergi în Gheenă[e], în focul care nu poate fi stins, 44 (unde viermele nu moare şi focul nu se stinge)[f]. 45 Şi dacă piciorul tău te face să păcătuieşti, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decât să ai două picioare şi să fii aruncat în Gheenă, 46 (unde viermele nu moare şi focul nu se stinge). 47 Dacă ochiul tău te face să păcătuieşti, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu având un singur ochi, decât să ai doi ochi şi să fii aruncat în Gheenă,

48 unde viermele nu moare
    şi focul nu se stinge.[g]

49 Căci orice om va fi sărat cu foc (şi orice jertfă va fi sărată cu sare)[h].

50 Sarea este bună, dar dacă sarea devine fără gust, prin ce o veţi face din nou sărată?! Aveţi deci sare în voi înşivă şi trăiţi în pace unii cu alţii!“

Footnotes

  1. Marcu 9:1 Posibil ca această predicţie să se refere la episodul „schimbării la faţă”; vezi vs. 2, 3; 2 Pt. 1:16 sau la episodul „coborârii Duhului Sfânt“, din F.A. 2
  2. Marcu 9:5 Rab înseamnă mare, puternic, important, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală; sau: Învăţătorule, Maestre
  3. Marcu 9:7 Vezi Deut. 18:15
  4. Marcu 9:29 Unele mss foarte importante nu conţin aceste cuvinte
  5. Marcu 9:43 Gr.: Ghe(h)ena, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: Ghe-Hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz şi Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6); Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deşeurile ardeau continuu; valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale; şi în vs. 45, 47
  6. Marcu 9:44 Cele mai importante mss nu conţin acest verset, acesta fiind cel mai probabil o glosă din partea copiştilor, o repetare a v. 48; şi în v. 46
  7. Marcu 9:48 Vezi Is. 66:24
  8. Marcu 9:49 Cele mai importante mss nu conţin a doua parte a versetului; unele mss conţin numai a doua parte a versetului. Majoritatea celorlalte mss conţin întregul verset, aşa cum apare în textul de faţă; vezi Lev. 2:13

El le-a mai zis: „Adevărat(A) vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor muri până nu vor vedea Împărăţia(B) lui Dumnezeu venind cu putere”.

Schimbarea la faţă

După(C) şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la faţă înaintea lor. Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe(D), de o albeaţă pe care niciun înălbitor de pe pământ n-o poate da. Ilie li s-a arătat împreună cu Moise şi sta de vorbă cu Isus. Petru a luat cuvântul şi a zis lui Isus: „Învăţătorule, este bine să stăm aici, să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie”. Căci nu ştia ce să zică, atât de mare spaimă îi apucase. A venit un nor şi i-a acoperit cu umbra lui. Şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultaţi!” Îndată, ucenicii s-au uitat împrejur şi n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur cu ei. Pe(E) când se pogorau de pe munte, Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, până va învia Fiul omului dintre cei morţi. 10 Ei au păstrat în ei lucrul acesta şi se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morţi. 11 Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Pentru ce zic cărturarii că(F) trebuie să vină întâi Ilie?” 12 El le-a răspuns: „Ilie va veni întâi şi va aşeza din nou toate lucrurile, tot aşa după cum(G) este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult şi să(H) fie defăimat. 13 Dar Eu vă spun că Ilie(I) a şi venit şi ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.”

Vindecarea unui îndrăcit

14 Când(J) au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor şi pe cărturari întrebându-se cu ei. 15 De îndată ce a văzut norodul pe Isus, s-a mirat, şi a alergat la El să I se închine. 16 El i-a întrebat: „Despre ce vă întrebaţi cu ei?” 17 Şi un om din norod I-a răspuns(K): „Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpânit de un duh mut. 18 Oriunde îl apucă, îl trânteşte la pământ. Copilul face spumă la gură, scrâşneşte din dinţi şi rămâne ţeapăn. M-am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, şi n-au putut.” 19 „O, neam necredincios!” le-a zis Isus. „Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l la Mine.” 20 L-au adus la El. Şi, cum a văzut(L) copilul pe Isus, duhul l-a scuturat cu putere, copilul a căzut la pământ şi se zvârcolea făcând spumă la gură. 21 Isus a întrebat pe tatăl lui: „Câtă vreme este de când îi vine aşa?” „Din copilărie”, a răspuns el. 22 „Şi, de multe ori, duhul l-a aruncat când în foc, când în apă, ca să-l omoare. Dar, dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne.” 23 Isus a răspuns: „Tu zici: ‘Dacă(M) poţi’. Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede!” 24 Îndată, tatăl copilului a strigat cu lacrimi: „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!” 25 Când a văzut Isus că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat şi i-a zis: „Duh mut şi surd, îţi poruncesc să ieşi din copilul acesta şi să nu mai intri în el”. 26 Şi duhul a ieşit, ţipând şi scuturându-l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau: „A murit!” 27 Dar Isus l-a apucat de mână şi l-a ridicat. Şi el s-a sculat în picioare. 28 Când(N) a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: „Noi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?” 29 „Acest soi de draci”, le-a zis El, „nu poate ieşi decât prin rugăciune şi post”.

Isus vesteşte moartea şi învierea Sa

30 Au plecat de acolo şi au trecut prin Galileea. Isus nu voia să ştie nimeni că trece. 31 Căci(O) învăţa pe ucenicii Săi şi zicea: „Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî şi a treia zi, după ce-L vor omorî, va învia”. 32 Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea şi se temeau să-L întrebe.

Cine este cel mai mare?

33 Apoi(P) au venit la Capernaum. Când era în casă, Isus i-a întrebat: „Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?” 34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei ca să ştie cine este cel mai mare. 35 Atunci, Isus a şezut jos, a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: „Dacă vrea cineva(Q) să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toţi şi slujitorul tuturor!” 36 Şi a luat(R) un copilaş şi l-a aşezat în mijlocul lor, apoi l-a luat în braţe şi le-a zis: 37 „Oricine primeşte pe unul din aceşti copilaşi în Numele Meu Mă primeşte pe Mine şi oricine(S) Mă primeşte pe Mine nu Mă primeşte pe Mine, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine”.

Pricinile de păcătuire

38 Ioan(T) I-a zis: „Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţând draci în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu venea după noi”. 39 „Nu-l opriţi”, a răspuns Isus, „căci(U) nu este nimeni care să facă minuni în Numele Meu şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea. 40 Cine(V) nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Şi(W) oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteţi ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata. 42 Dar(X), dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare. 43 Dacă(Y) mâna ta te face să cazi în păcat, taie-o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă decât să ai două mâini şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44 unde(Z) viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 45 Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-l; este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop decât să ai două picioare şi să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge, 46 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 47 Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu numai cu un ochi, decât să ai doi ochi şi să fii aruncat în focul gheenei, 48 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 49 Pentru că fiecare om va fi sărat cu foc şi orice(AA) jertfă va fi sărată cu sare. 50 Sarea este bună(AB), dar, dacă sarea îşi pierde puterea de a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta? Să aveţi(AC) sare în voi înşivă şi să trăiţi(AD) în pace unii cu alţii.”

And he said to them, “Truly I tell you, some who are standing here will not taste death before they see that the kingdom of God has come(A) with power.”(B)

The Transfiguration(C)(D)

After six days Jesus took Peter, James and John(E) with him and led them up a high mountain, where they were all alone. There he was transfigured before them. His clothes became dazzling white,(F) whiter than anyone in the world could bleach them. And there appeared before them Elijah and Moses, who were talking with Jesus.

Peter said to Jesus, “Rabbi,(G) it is good for us to be here. Let us put up three shelters—one for you, one for Moses and one for Elijah.” (He did not know what to say, they were so frightened.)

Then a cloud appeared and covered them, and a voice came from the cloud:(H) “This is my Son, whom I love. Listen to him!”(I)

Suddenly, when they looked around, they no longer saw anyone with them except Jesus.

As they were coming down the mountain, Jesus gave them orders not to tell anyone(J) what they had seen until the Son of Man(K) had risen from the dead. 10 They kept the matter to themselves, discussing what “rising from the dead” meant.

11 And they asked him, “Why do the teachers of the law say that Elijah must come first?”

12 Jesus replied, “To be sure, Elijah does come first, and restores all things. Why then is it written that the Son of Man(L) must suffer much(M) and be rejected?(N) 13 But I tell you, Elijah has come,(O) and they have done to him everything they wished, just as it is written about him.”

Jesus Heals a Boy Possessed by an Impure Spirit(P)

14 When they came to the other disciples, they saw a large crowd around them and the teachers of the law arguing with them. 15 As soon as all the people saw Jesus, they were overwhelmed with wonder and ran to greet him.

16 “What are you arguing with them about?” he asked.

17 A man in the crowd answered, “Teacher, I brought you my son, who is possessed by a spirit that has robbed him of speech. 18 Whenever it seizes him, it throws him to the ground. He foams at the mouth, gnashes his teeth and becomes rigid. I asked your disciples to drive out the spirit, but they could not.”

19 “You unbelieving generation,” Jesus replied, “how long shall I stay with you? How long shall I put up with you? Bring the boy to me.”

20 So they brought him. When the spirit saw Jesus, it immediately threw the boy into a convulsion. He fell to the ground and rolled around, foaming at the mouth.(Q)

21 Jesus asked the boy’s father, “How long has he been like this?”

“From childhood,” he answered. 22 “It has often thrown him into fire or water to kill him. But if you can do anything, take pity on us and help us.”

23 “‘If you can’?” said Jesus. “Everything is possible for one who believes.”(R)

24 Immediately the boy’s father exclaimed, “I do believe; help me overcome my unbelief!”

25 When Jesus saw that a crowd was running to the scene,(S) he rebuked the impure spirit. “You deaf and mute spirit,” he said, “I command you, come out of him and never enter him again.”

26 The spirit shrieked, convulsed him violently and came out. The boy looked so much like a corpse that many said, “He’s dead.” 27 But Jesus took him by the hand and lifted him to his feet, and he stood up.

28 After Jesus had gone indoors, his disciples asked him privately,(T) “Why couldn’t we drive it out?”

29 He replied, “This kind can come out only by prayer.[a]

Jesus Predicts His Death a Second Time(U)

30 They left that place and passed through Galilee. Jesus did not want anyone to know where they were, 31 because he was teaching his disciples. He said to them, “The Son of Man(V) is going to be delivered into the hands of men. They will kill him,(W) and after three days(X) he will rise.”(Y) 32 But they did not understand what he meant(Z) and were afraid to ask him about it.

33 They came to Capernaum.(AA) When he was in the house,(AB) he asked them, “What were you arguing about on the road?” 34 But they kept quiet because on the way they had argued about who was the greatest.(AC)

35 Sitting down, Jesus called the Twelve and said, “Anyone who wants to be first must be the very last, and the servant of all.”(AD)

36 He took a little child whom he placed among them. Taking the child in his arms,(AE) he said to them, 37 “Whoever welcomes one of these little children in my name welcomes me; and whoever welcomes me does not welcome me but the one who sent me.”(AF)

Whoever Is Not Against Us Is for Us(AG)

38 “Teacher,” said John, “we saw someone driving out demons in your name and we told him to stop, because he was not one of us.”(AH)

39 “Do not stop him,” Jesus said. “For no one who does a miracle in my name can in the next moment say anything bad about me, 40 for whoever is not against us is for us.(AI) 41 Truly I tell you, anyone who gives you a cup of water in my name because you belong to the Messiah will certainly not lose their reward.(AJ)

Causing to Stumble

42 “If anyone causes one of these little ones—those who believe in me—to stumble,(AK) it would be better for them if a large millstone were hung around their neck and they were thrown into the sea.(AL) 43 If your hand causes you to stumble,(AM) cut it off. It is better for you to enter life maimed than with two hands to go into hell,(AN) where the fire never goes out.(AO) [44] [b] 45 And if your foot causes you to stumble,(AP) cut it off. It is better for you to enter life crippled than to have two feet and be thrown into hell.(AQ) [46] [c] 47 And if your eye causes you to stumble,(AR) pluck it out. It is better for you to enter the kingdom of God with one eye than to have two eyes and be thrown into hell,(AS) 48 where

“‘the worms that eat them do not die,
    and the fire is not quenched.’[d](AT)

49 Everyone will be salted(AU) with fire.

50 “Salt is good, but if it loses its saltiness, how can you make it salty again?(AV) Have salt among yourselves,(AW) and be at peace with each other.”(AX)

Footnotes

  1. Mark 9:29 Some manuscripts prayer and fasting
  2. Mark 9:44 Some manuscripts include here the words of verse 48.
  3. Mark 9:46 Some manuscripts include here the words of verse 48.
  4. Mark 9:48 Isaiah 66:24