Împotriva Babilonului

21 Prorocie asupra pustiei mării. Cum^(A) înaintează vijelia de la miazăzi, aşa vine el din pustie, din ţara înfricoşată. ² O vedenie grozavă mi s-a descoperit. Asupritorul^(B) asupreşte, pustiitorul pustieşte. – „Suie-te^(C), Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor”, zice Domnul. ³ De aceea mi s-a umplut inima^(D) de nelinişte, m-apucă durerile^(E), ca durerile unei femei când naşte. Zvârcolirile nu mă lasă s-aud, tremurul mă împiedică să văd. ⁴ Îmi bate inima cu putere, m-apucă groaza; noaptea^(F) plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă. ⁵ Ei^(G) pun masa, straja veghează, şi ei mănâncă, beau… Dar deodată se aude strigând: „În picioare, voievozi! Ungeţi scutul!” ⁶ Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Du-te şi pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.” ⁷ El^(H) a văzut călărime, călăreţi doi câte doi, călăreţi pe măgari, călăreţi pe cămile, şi asculta cu luare-aminte, cu cea mai mare băgare de seamă. ⁸ Apoi a strigat, ca un leu: „Doamne, am stat mereu în turnul meu de^(I) pază şi stam de strajă în toate nopţile. ⁹ Şi iată că a venit călărime şi călăreţi doi câte doi”. Apoi a luat iarăşi cuvântul şi a zis: „A^(J) căzut, a căzut Babilonul şi toate^(K) icoanele dumnezeilor lui sunt sfărâmate la pământ!” ¹⁰ O^(L), poporul meu, care ai fost stropşit ca boabele de grâu din aria mea, ce am auzit de la Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, aceea vă vestesc.

Împotriva Edomului şi Arabiei

¹¹ Prorocie^(M) asupra Dumei.

Mi se strigă din Seir: „Străjerule, cât mai este din noapte? Străjerule, mai este mult din noapte?” ¹² Străjerul răspunde: „Vine dimineaţa, şi este tot noapte. Dacă vreţi să întrebaţi, întrebaţi; întoarceţi-vă şi veniţi iarăşi.” ¹³ Prorocie^(N) asupra Arabiei.

Veţi petrece noaptea în tufele Arabiei, cete de negustori din Dedan^(O)! ¹⁴ Duceţi apă celor ce le este sete; locuitorii ţării Tema, duceţi pâine fugarilor! ¹⁵ Căci ei fug dinaintea săbiilor, dinaintea sabiei scoase din teacă, dinaintea arcului încordat şi dinaintea unei lupte înverşunate. ¹⁶ Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Încă un an, ca^(P) anii unui simbriaş, şi s-a isprăvit cu toată slava Chedarului^(Q).” ¹⁷ Nu va mai rămâne decât un mic număr din vitejii arcaşi, fii ai Chedarului, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a spus-o.