Laudă Domnului

12 În ziua aceea, vei zice:

«Te voi lăuda, Doamne,
    căci, deşi ai fost mânios pe mine,
mânia Ta s-a potolit
    şi m-ai mângâiat!
Iată! Dumnezeu este mântuirea mea!
    Voi avea încredere şi nu mă voi teme,
pentru că Domnul, da, Domnul este tăria şi cântecul meu;
    El este mântuirea mea!»
Cu bucurie veţi scoate apă
    din izvoarele mântuirii.

În acea zi veţi zice:

Lăudaţi pe Domnul! Chemaţi Numele Său!
    Faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui!
        Declaraţi că Numele Său este înălţat!
Cântaţi Domnului, pentru că a făcut lucruri măreţe!
    Fie acestea cunoscute în întreaga lume!
Strigaţi şi chiuiţi de bucurie, locuitori ai Sionului,
    căci mare este între voi Sfântul lui Israel!“

12 În(A) ziua aceea vei zice: „Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mânia Ta s-a potolit şi m-ai mângâiat! Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul(B) Dumnezeu este tăria(C) mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit.” Veţi scoate apă(D) cu bucurie din izvoarele mântuirii şi veţi zice în ziua aceea: „Lăudaţi(E) pe Domnul, chemaţi Numele Lui, vestiţi(F) lucrările Lui printre popoare, pomeniţi(G) mărimea Numelui Lui! Cântaţi(H) Domnului, căci a făcut lucruri strălucite: să fie cunoscute în tot pământul!” Strigă(I) de bucurie şi veselie, locuitoare a Sionului, căci mare este în mijlocul tău Sfântul(J) lui Israel.