Iov 6
Nouă Traducere În Limba Română
Răspunsul lui Iov
6 Iov a răspuns:
2 „O! dacă mi s-ar putea cântări durerea
şi dacă mi-ar fi pusă în cumpănă nenorocirea!
3 Ar fi mai grele decât nisipul mării;
de aceea mi-au fost atât de nesăbuite cuvintele.
4 Căci săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns,
iar sufletul meu le bea otrava.
Groaza lui Dumnezeu vine ca o oaste asupra mea.
5 Oare rage măgarul sălbatic când are iarbă
sau mugeşte boul când are nutreţ?
6 Se mănâncă oare fără sare ceea ce nu are gust?
Are vreun gust albuşul de ou?[a]
7 Nu mă ating de aşa ceva,
căci o aşa mâncare mă îmbolnăveşte.
8 O! de-aş putea avea ceea ce vreau
şi dacă Dumnezeu mi-ar împlini dorinţa:
9 de-ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească,
să-Şi întindă mâna şi să mă nimicească!
10 Atunci mi-ar rămâne măcar această mângâiere
şi această bucurie în durerea care nu se mai termină:
că n-am încălcat niciodată cuvintele Celui Sfânt.
11 Ce putere mai am ca să mai sper?
Care mi-e sfârşitul ca să mai am răbdare?
12 Am eu puterea pietrei?
Este oare de bronz carnea mea?
13 Cu adevărat, nu-mi pot fi de nici un ajutor!
Orice sprijin m-a părăsit!
14 Cel deznădăjduit are parte de mila prietenului său,
altfel şi-ar pierde[b] frica de Cel Atotputernic.
15 Dar fraţii mei sunt înşelători ca un pârâu,
ca albia pâraielor care ies din matcă,
16 ca torentele tulburi din cauza gheţii,
în care stă ascunsă zăpada.
17 Când se-ncălzeşte vremea, pâraiele seacă,
când este cald, li se usucă albia.
18 Caravanele se întorc din drum după ele,
se cufundă în deşert şi pier.
19 Caravanele din Tema se uită la ele,
călătorii din Şeba speră privindu-le.
20 Sunt ruşinaţi însă pentru că s-au încrezut în ele;
ajung acolo doar ca să fie dezamăgiţi.
21 Ca ele sunteţi şi voi pentru mine:
îmi vedeţi nenorocirea şi vă temeţi.
22 Am zis eu vreodată: «Faceţi-mi un dar!»
sau: «Daţi mită pentru mine din bogăţia voastră!»
23 sau: «Scăpaţi-mă din mâna vreunui duşman!»
sau: «Răscumpăraţi-mă din mâna vreunui asupritor!»
24 Învăţaţi-mă şi voi tăcea,
arătaţi-mi unde am greşit.
25 Cât de dureroase sunt cuvintele drepte!
Dar mustrările voastre, ce dovedesc?
26 Vreţi să mă mustraţi pentru cuvintele mele
şi să luaţi drept vânt cuvintele unui deznădăjduit?
27 Voi vă jucaţi chiar şi cu viaţa orfanilor,
vă vindeţi chiar şi prietenul!
28 Dar acum uitaţi-vă la mine, vă rog!
Oare vă voi minţi în faţă?
29 Încetaţi, nu fiţi nedrepţi!
Încetaţi, e vorba de dreptatea mea[c]!
30 Este vreo nedreptate pe limba mea?
Nu deosebeşte cerul gurii mele ce este rău?
Iov 6
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Răspunsul lui Iov
6 Iov a luat cuvântul şi a zis:
2 „Oh, de ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea
şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
3 ar fi mai grele decât nisipul(A) mării, de aceea îmi merg cuvintele până la nebunie!
4 Căci(B) săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns,
sufletul meu le suge otrava
şi groaza(C) Domnului bagă fiori în mine!
5 Zbiară măgarul sălbatic când are verdeaţă?
Mugeşte boul când are de mâncare?
6 Poţi mânca ce-i fără gust şi fără sare?
Are vreun gust albuşul unui ou?
7 Orice lucru de care aş vrea să nu m-ating,
acela-i hrana mea, fie cât de greţoasă!
8 O, de mi s-ar asculta dorinţa
şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
9 De(D) ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească,
întindă-Şi mâna şi să mă prăpădească!
10 Îmi va rămâne măcar această mângâiere,
această bucurie în durerile cu care mă copleşeşte:
că(E) niciodată n-am călcat poruncile(F) Celui Sfânt.
11 La ce să mai nădăjduiesc, când nu mai pot?
La ce să mai aştept, când sfârşitul se ştie?
12 Tăria mea oare este o tărie de piatră?
Trupul meu e de aramă?
13 Nu sunt eu lipsit de ajutor,
şi n-a fugit mântuirea de mine?
Iov se tânguieşte
14 Cel ce suferă(G) are drept la mila prietenului,
chiar dacă părăseşte frica de Cel Atotputernic.
15 Fraţii(H) mei s-au arătat înşelători ca un pârâu,
ca albia pâraielor(I) care trec.
16 Un sloi le tulbură cursul,
zăpada se îngrămădeşte pe ele;
17 vine arşiţa vremii şi seacă,
vine căldura soarelui şi li se usucă albia.
18 Cete de călători se abat din drumul lor,
se cufundă în pustie şi pier.
19 Cetele celor din Tema(J) se uită ţintă la ele,
călătorii din Seba(K) sunt plini de nădejde când le văd.
20 Dar rămân înşelaţi(L) în nădejdea lor,
rămân uimiţi când ajung la ele.
21 Aşa sunteţi(M) şi voi acum pentru mine.
Voi îmi vedeţi necazul şi vă îngroziţi(N)!
22 V-am zis eu oare: ‘Daţi-mi ceva,
cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
23 scăpaţi-mă din mâna vrăjmaşului,
răscumpăraţi-mă din mâna celor răi!’?
24 Învăţaţi-mă, şi voi tăcea;
faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
25 O, cât de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului!
Dar ce dovedesc mustrările voastre?
26 Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis
şi să nu vedeţi decât vânt în cuvintele unui deznădăjduit?
27 Voi năpăstuiţi pe orfan,
prigoniţi(O) pe prietenul vostru.
28 Uitaţi-vă la mine, vă rog!
Doar nu voi minţi în faţă!
29 Întoarceţi-vă(P), nu fiţi nedrepţi;
întoarceţi-vă şi mărturisiţi că sunt nevinovat!
30 Este vreo nelegiuire pe limba mea
şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
