Geneza 37
Nouă Traducere În Limba Română
Iosif şi fraţii săi
37 Iacov s-a aşezat în ţara în care a locuit tatăl său, în Canaan.
2 Aceasta este istoria[a] lui Iacov.
La vârsta de şaptesprezece ani, Iosif păştea turma împreună cu fraţii săi, fiii Bilhei şi ai Zilpei, soţiile tatălui său; el îi spunea tatălui lor lucrurile rele pe care aceştia le făceau. 3 Israel îl îndrăgea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că era un fiu născut la bătrâneţe şi i-a făcut o tunică decorată[b]. 4 Când fraţii săi au văzut că tatăl lor îl îndrăgea mai mult decât pe ei, l-au urât pe Iosif şi n-au putut să-i vorbească prieteneşte. 5 Iosif a avut un vis pe care l-a istorisit fraţilor săi, dar aceştia l-au urât şi mai mult. 6 El le-a zis:
– Ascultaţi visul pe care l-am avut! 7 Se făcea că eram la legatul snopilor pe câmp. Deodată, snopul meu s-a ridicat în picioare, iar snopii voştri s-au adunat în jurul lui şi s-au plecat înaintea snopului meu.
8 Fraţii săi i-au răspuns:
– Doar nu vei domni tu peste noi?! Doar nu ne vei stăpâni tu?!
Şi l-au urât şi mai mult din cauza viselor şi a cuvintelor sale. 9 Iosif a mai avut un vis şi l-a istorisit şi pe acesta fraţilor săi:
– Am mai avut un vis, a spus el. Se făcea că soarele, luna şi unsprezece stele se plecau înaintea mea.
10 Dar când le-a istorisit acest vis tatălui şi fraţilor săi, tatăl său l-a mustrat zicându-i:
– Ce fel de vis este acesta pe care l-ai avut? Oare vom veni eu, mama ta şi fraţii tăi ca să ne prosternăm înaintea ta?
11 Fraţii săi l-au invidiat, dar tatăl său a ţinut minte acest vis.
12 Fraţii săi s-au dus să pască turma tatălui lor lângă Şehem. 13 Israel i-a zis lui Iosif:
– Ştii că fraţii tăi pasc oile lângă Şehem. Vino, căci vreau să te trimit la ei.
– Sunt gata, a răspuns el.
14 – Du-te, vezi dacă fraţii tăi şi turma sunt bine şi adu-mi veşti! i-a zis Israel.
Apoi l-a trimis din valea Hebron. Când a ajuns la Şehem, 15 un om l-a găsit rătăcind pe câmp şi l-a întrebat:
– Ce cauţi?
16 – Îi caut pe fraţii mei, a răspuns el; spune-mi, te rog, unde pasc ei turma?
17 Omul acela i-a răspuns:
– Au plecat de aici. I-am auzit sfătuindu-se să meargă la Dotan.
Iosif s-a dus pe urma fraţilor săi şi i-a găsit la Dotan. 18 Ei l-au văzut de departe şi, înainte ca el să ajungă la ei, au pus la cale să-l omoare. 19 Ei s-au sfătuit astfel:
– Vine „visătorul“! 20 Haideţi să-l omorâm şi să-l aruncăm într-una dintre aceste gropi. Vom spune că l-a mâncat un animal sălbatic şi vom vedea ce se va alege de visele lui.
21 Dar când Ruben a auzit lucrul acesta, a încercat să-l scape din mâinile lor, zicând:
– Să nu-i luăm viaţa! 22 Fără vărsare de sânge! a continuat el. Aruncaţi-l în această fântână din pustie, fără să vă întindeţi mâna asupra lui.
Spunea aceasta pentru ca să-l scape din mâinile lor şi să-l aducă înapoi la tatăl său. 23 Când Iosif a ajuns la fraţii săi, aceştia l-au dezbrăcat de tunica sa, de tunica decorată pe care o purta, 24 l-au luat şi l-au aruncat într-o fântână; fântâna era goală, fără pic de apă în ea. 25 Apoi s-au aşezat să mănânce. Dintr-odată au observat apropiindu-se o caravană de-a ismaeliţilor venind din Ghilad şi ducând în Egipt, pe cămilele lor, condimente, balsam şi smirnă. 26 Iuda le-a zis fraţilor săi: „Ce câştigăm dacă ne omorâm fratele şi-i ascundem sângele? 27 Haideţi să-l vindem ismaeliţilor şi să nu ne întindem mâna asupra lui, căci totuşi este fratele nostru, carne din carnea noastră.“ Fraţii săi au fost de acord. 28 Când s-au apropiat negustorii midianiţi, fraţii săi l-au scos pe Iosif afară din fântână şi l-au vândut ismaeliţilor cu douăzeci de şecheli[c] de argint. Aceştia l-au dus pe Iosif în Egipt. 29 Când Ruben s-a întors la fântână şi a văzut că Iosif nu mai era acolo, şi-a sfâşiat hainele. 30 Apoi s-a dus la fraţii săi şi le-a zis: „Copilul a dispărut; ce mă fac?“ 31 Dar ei au luat tunica lui Iosif, au înjunghiat un ţap şi au înmuiat tunica în sânge. 32 I-au trimis tunica decorată tatălui lor, zicând: „Am găsit asta; vezi dacă nu este tunica fiului tău.“ 33 El a recunoscut-o şi a zis: „Este tunica fiului meu! L-a mâncat un animal sălbatic; fără îndoială, Iosif a fost sfâşiat în bucăţi.“ 34 Atunci Iacov şi-a sfâşiat hainele, şi-a pus un sac pe coapse şi l-a jelit pe fiul său multe zile. 35 Toţi fiii şi fiicele sale au venit să-l mângâie, dar el n-a vrut să fie mângâiat, ci l-a bocit zicând: „Jelind voi coborî la fiul meu în Locuinţa Morţilor[d].“ 36 Midianiţii[e] l-au vândut pe Iosif în Egipt lui Potifar, unul dintre demnitarii lui Faraon şi conducător al gărzii[f].
Footnotes
- Geneza 37:2 Vezi nota de la 2:4
- Geneza 37:3 Sau cu mâneci lungi; sau: viu colorată; sensul termenului ebraic este nesigur; şi în vs. 23, 32
- Geneza 37:28 Aproximativ 0,25 kg
- Geneza 37:35 Ebr.: Şeol; peste tot în carte
- Geneza 37:36 PentSam, LXX, VUL, Siriacă (vezi şi v. 28); TM: medaniţi
- Geneza 37:36 Nu este sigur la ce se referă această funcţie; se poate referi şi la comandantul temnicerilor (40:4) sau la cel însărcinat cu aprovizionarea bucătăriei palatului
Geneza 37
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Iosif, vândut de fraţii săi
37 Iacov a locuit în ţara Canaan, unde(A) locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov:
Iosif, la vârsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele(B). 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că îl născuse(C) la bătrâneţe, şi i-a făcut o haină pestriţă[a]. 4 Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toţi şi au început să-l(D) urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis şi l-a istorisit fraţilor săi, care l-au urât şi mai mult. 6 El le-a zis: „Ia ascultaţi ce vis am visat! 7 Noi(E) eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului şi iată că snopul meu s-a ridicat şi a stat în picioare, iar snopii voştri l-au înconjurat şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.” 8 Fraţii lui i-au zis: „Doar n-ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n-ai să ne cârmuieşti tu pe noi?” Şi l-au urât şi mai mult din pricina viselor lui şi din pricina cuvintelor lui. 9 Iosif a mai visat un alt vis şi l-a istorisit fraţilor săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele(F), Luna şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pământ înaintea mea.” 10 L-a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l-a mustrat şi i-a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta şi fraţii(G) tăi să ne aruncăm cu faţa la pământ înaintea ta?” 11 Fraţii(H) săi au început să-l pizmuiască, dar tatăl(I) său a ţinut minte lucrurile acestea. 12 Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor. 13 Israel a zis lui Iosif: „Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimit la ei.” „Iată-mă, sunt gata”, a răspuns el. 14 Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoşi şi dacă oile sunt bine şi adu-mi veşti.” L-a trimis astfel din Valea Hebronului(J) şi Iosif a ajuns la Sihem. 15 Pe când rătăcea pe câmp, l-a întâlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauţi?” 16 „Caut pe fraţii mei”, a răspuns Iosif. „Spune-mi(K), te rog, unde pasc ei oile?” 17 Şi omul acela a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: ‘Haidem la Dotan(L)’.” Iosif s-a dus după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan. 18 Ei l-au zărit de departe şi, până să se apropie de ei, s-au sfătuit(M) să-l omoare. 19 Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de vise! 20 Veniţi acum, să-l(N) omorâm şi să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică şi vom vedea ce se va alege de visele lui.” 21 Ruben(O) a auzit lucrul acesta şi l-a scos din mâinile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viaţa!” 22 Ruben le-a zis: „Să nu vărsaţi sânge, ci mai bine aruncaţi-l în groapa aceasta care este în pustie şi nu puneţi mâna pe el.” Căci avea de gând să-l scape din mâinile lor şi să-l aducă înapoi la tatăl său. 23 Când a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au dezbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă pe care o avea pe el. 24 L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea. 25 Apoi(P) au şezut să mănânce. Ridicându-şi ochii, au văzut o ceată(Q) de ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămâie, cu leac alinător(R) şi smirnă, pe care le duceau în Egipt. 26 Atunci, Iuda a zis fraţilor săi: „Ce vom câştiga să ucidem pe fratele nostru şi să-i ascundem(S) sângele? 27 Veniţi mai bine să-l vindem ismaeliţilor şi să nu punem mâna(T) pe el, căci este fratele(U) nostru, carne(V) din carnea noastră.” Şi fraţii lui l-au ascultat. 28 La trecerea negustorilor madianiţi(W), au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă şi l-au vândut(X) cu douăzeci(Y) de sicli de argint ismaeliţilor, care l-au dus în Egipt.
Jalea lui Iacov
29 Ruben s-a întors la groapă şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi-a rupt(Z) hainele, 30 s-a întors la fraţii săi şi a zis: „Băiatul nu mai este(AA)! Ce mă voi face eu?” 31 Ei au luat atunci haina(AB) lui Iosif şi, junghiind un ţap, i-au muiat haina în sânge. 32 Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, punând să-i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.” 33 Iacov a cunoscut-o şi a zis: „Este haina fiului meu! O fiară(AC) sălbatică l-a mâncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!” 34 Şi şi-a rupt(AD) hainele, şi-a pus un sac pe coapse şi a jelit multă vreme pe fiul său. 35 Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit(AE) ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând(AF) mă voi pogorî la fiul meu în Locuinţa morţilor.” Şi plângea astfel pe fiul său. 36 Madianiţii(AG) l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.
Footnotes
- Geneza 37:3 Sau: O haină lungă, cu mâneci.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.