O cântare de jale cu privire la Tir

27 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Tir! Spune-i Tirului, care locuieşte la intrarea mării şi face negoţ cu popoarele din ostroavele cele multe, că aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Tirule, tu ziceai:
    ‘Sunt de o frumuseţe desăvârşită!’[a]
Hotarele îţi erau în inima mării,
    iar constructorii tăi te făcuseră desăvârşit de frumos.
Îţi căptuşiseră toate laturile corăbiei
    cu lemn de pin din Senir[b],
iar din cedrii de Liban
    îţi făcuseră un catarg.
Din stejari de Başan
    îţi făcuseră vâsle,
iar puntea ţi-o făcuseră
    din chiparos[c] de pe ţărmul Chitimului[d], încrustat cu fildeş.
Din in subţire şi brodat, adus din Egipt,
    îţi era vela,
        slujindu-ţi şi drept steag.
Din pânză albastră şi purpurie, adusă din ostroavele Elişa[e],
    îţi era tenda.
Locuitorii din Sidon şi din Arvad[f]
    îţi erau vâslaşi
şi cei mai înţelepţi din Tir
    îţi slujeau ca marinari.
Meşterii cu vechime şi iscusiţi[g] din Ghebal[h]
    îţi dregeau crăpăturile.
Toate corăbiile mării cu marinarii lor
    treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.

10 Cei din Persia, din Lud[i] şi din Put[j]
    slujeau ca ostaşi în armata ta;
ei îşi atârnau scutul şi coiful pe zidurile tale
    şi îţi dădeau astfel strălucire.
11 Bărbaţii din Arvad şi Helek[k]
    stăteau de jur împrejur pe zidurile tale,
iar cei din Gamad[l]
    erau aşezaţi în turnurile tale.
Ei îşi atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur,
    şi îţi desăvârşeau astfel frumuseţea.

12 Tarşişul[m] făcea negoţ cu tine pentru că aveai din belşug tot felul de mărfuri. El îţi oferea în schimbul produselor tale argint, fier, cositor şi plumb.

13 Iavanul[n], Tubalul[o] şi Meşekul[p] făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale sclavi şi vase de bronz.

14 Cei din Bet-Togarma[q] îţi oferea în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă şi catâri.

15 Rodaniţii[r] făceau negoţ cu tine şi multe alte ostroave aveau parte de marfa ta; ei îţi dădeau în schimb ca plată coarne de fildeş şi de abanos.

16 Aramul[s] făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti, oferindu-ţi în schimbul produselor tale smarald, purpură, haine brodate, in subţire, coral şi rubin.

17 Iuda şi ţara lui Israel făcea negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale grâu de Minit[t], panag[u], miere, ulei şi balsam.

18 Damascul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti şi tot felul de mărfuri din belşug. El îţi oferea vin de Helbon[v] şi lână de Ţahar[w].

19 Daniţii şi grecii din Uzal făceau negoţ cu tine[x]; în schimbul produselor tale îţi dădeau[y] fier prelucrat, casia şi trestie plăcut mirositoare.

20 Dedan făcea negoţ cu tine cu învelitori pentru şei. 21 Arabia şi toţi prinţii Chedarului erau şi ei printre cei cu care făceai negoţ; ei îţi aduceau oi, berbeci şi capre. 22 Negustorii din Şeba şi Rama[z] făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre scumpe şi aur.

23 Haran, Cane, Eden şi negustorii din Şeba, Asiria şi Chilmad[aa] făceau negoţ cu tine. 24 Ei făceau negoţ cu tine, aducând în pieţele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veşminte brodate, veşminte colorate, legate cu funii împletite şi strâns înnodate.

25 Corăbiile de Tarşiş călătoreau ducându-ţi marfa.

Erai umplut şi încărcat din plin
    în inima mărilor.
26 Vâslaşii te duseseră
    la ape adânci,
dar vântul de răsărit te va sfărâma
    în inima mărilor.

27 Bogăţia ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ţi dregeau fisurile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, toţi ostaşii pe care-i aveai şi toată mulţimea din mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua scufundării tale.

28 La vuietul ţipetelor cârmacilor tăi
    ostroavele se vor cutremura.
29 Toţi cei ce trag la rame,
    marinarii şi toţi cârmacii de pe mare,
se vor da jos din corăbiile lor
    şi vor sta pe ţărm.
30 Vor striga cu glas tare din pricina ta
    şi se vor tângui cu amărăciune;
îşi vor arunca cu ţărână pe cap
    şi se vor tăvăli în cenuşă.
31 Se vor rade pe cap din pricina ta
    şi se vor îmbrăca cu saci;
te vor plânge cu sufletul amărât,
    bocind cu amar.
32 În tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine
    şi te vor boci astfel:
‘Cine era ca Tir, ca cel ce zace acum
    în mijlocul mării?’

33 Când ieşeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. Prin mulţimea bogăţiilor şi produselor tale îi îmbogăţeai pe regii pământului.

34 Acum însă eşti sfărâmat de mări,
    în adâncurile apelor.
Încărcătura ta şi toată mulţimea din mijlocul tău
    s-au scufundat odată cu tine.
35 Toţi locuitorii ostroavelor
    sunt înmărmuriţi din pricina ta;
regilor lor li s-a zbârlit părul de groază
    şi li s-au înspăimântat feţele.
36 Negustorii popoarelor
    fluieră de uimire din pricina ta.
Ai parte de un sfârşit îngrozitor
    şi nu vei mai exista niciodată!»“

Footnotes

  1. Ezechiel 27:3 Sau: erai asemănat cu o corabie / de o frumuseţe desăvârşită!
  2. Ezechiel 27:5 Muntele Hermon (vezi Deut. 3:9)
  3. Ezechiel 27:6 Tg; TM conţine o împărţire diferită a consoanelor
  4. Ezechiel 27:6 Ciprul
  5. Ezechiel 27:7 Vezi Gen. 10:4-5; posibil coasta de est a Ciprului; posibil oraşul Elis, pe coasta Peloponesului
  6. Ezechiel 27:8 Cetate insulară în apropiere de Sidon
  7. Ezechiel 27:9 Lit.: Bătrânii şi înţelepţii
  8. Ezechiel 27:9 Byblos
  9. Ezechiel 27:10 lidienii; posibil şi un neam din nordul Africii (vezi Gen. 10:13; Ier. 46:9)
  10. Ezechiel 27:10 Identificarea exactă a acestui teritoriu este nesigură; probabil în Africa, datorită asocierii lui, în referinţele biblice, cu Egipt şi Cuş (Etiopia); posibil Somalia (Punt în inscripţiile egiptene); vechile inscripţii persane se referă la Libia sub numele de Putaya, iar Put a fost asociat în mod tradiţional cu Libia, asociere care este însă nesigură
  11. Ezechiel 27:11 Cilicia, în Asia Mică
  12. Ezechiel 27:11 Locaţie necunoscută
  13. Ezechiel 27:12 Colonie feniciană în vestul Mediteranei, probabil în Spania sau Sardinia
  14. Ezechiel 27:13 Probabil Ionia; nume generic pentru greci
  15. Ezechiel 27:13 Probabil teritoriu din Turcia sau Caucaz
  16. Ezechiel 27:13 Probabil teritoriu în Caucaz
  17. Ezechiel 27:14 Sau: Cei din Casa Togarma, cu referire la armeni sau sciţi
  18. Ezechiel 27:15 Cf. LXX; locuitori ai Africii; TM: Fiii Dedanului, locuitori ai Arabiei, în vecinătatea Edomului
  19. Ezechiel 27:16 Cele mai multe mss TM; câteva mss TM, Siriacă: Edomul
  20. Ezechiel 27:17 Zonă la răsărit de Iordan, pe teritoriul amonit (vezi Jud. 11:33)
  21. Ezechiel 27:17 Sensul în ebraică al acestui termen este nesigur; posibil: smochine timpurii (ebr.: panag) sau mei
  22. Ezechiel 27:18 Cetate din apropierea Damascului, menţionată şi în arhivele asiriene pentru calitatea vinurilor sale
  23. Ezechiel 27:18 Sau: lână albă
  24. Ezechiel 27:19 Lit.: Vedan şi Iavan din Uzal, sensul în ebraică al acestor cuvinte fiind nesigur; cel mai probabil: Helbon, lână de Ţahar 19 şi butoaie de vin din Izal, în schimbul produselor tale, Izal fiind faimos pentru vinurile sale
  25. Ezechiel 27:19 Sau: îţi dădea, subiectul fiind Damascul, din v. 18, după cum indică nota precedentă
  26. Ezechiel 27:22 Diferite neamuri din Arabia
  27. Ezechiel 27:23 Oraşe stat din Mesopotamia

27 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Şi tu, fiul omului, rosteşte(A) această cântare de jale asupra Tirului! Spune Tirului: ‘Tu, care(B) stai pe malul mării şi faci negoţ(C) cu popoarele unui mare număr de ostroave, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Tirule, tu ziceai: «Eu(D) sunt de o desăvârşită frumuseţe!» Ţinutul tău este în inima mărilor şi cei ce te-au zidit te-au făcut desăvârşit de frumos. Cu chiparoşi din Senir(E) ţi-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ţi ridice catarge; lopeţile ţi le-au făcut din stejari de Basan şi laviţele, cu fildeş prins în cimişir, adus din ostroavele(F) Chitim. Pânzele care-ţi slujeau ca steag erau de in subţire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră şi roşie, din ostroavele Elişei. Locuitorii Sidonului şi Arvadului îţi erau vâslaşi şi cei mai înţelepţi din mijlocul tău, Tirule, îţi erau cârmaci. Bătrânii(G) Ghebalului şi lucrătorii lui iscusiţi erau la tine şi-ţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. 10 Cei din Persia, din Lud şi din Put(H) slujeau în oastea ta ca oameni de război; ei îşi spânzurau în tine scutul şi coiful şi-ţi dădeau strălucire. 11 Cei din Arvad îţi umpleau zidurile cu războinicii tăi şi oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei îşi atârnau pavezele pe toate zidurile tale şi-ţi desăvârşeau astfel frumuseţea(I). 12 Cei din Tars(J) făceau negoţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belşug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor şi cu plumb. 13 Iavanul(K), Tubalul şi Meşecul făceau negoţ cu tine; dădeau robi şi unelte de aramă(L) în schimbul mărfurilor tale. 14 Cei din casa Togarmei(M) aduceau la târgul tău cai, călăreţi şi catâri. 15 Cei din Dedan(N) făceau negoţ cu tine; negoţul multor ostroave trecea prin mâinile tale; îţi aduceau ca bir coarne de fildeş şi de abanos. 16 Siria făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la târgul tău de smarald, purpură şi materii pestriţe, cu in subţire, mărgean şi agat. 17 Iuda şi ţara lui Israel făceau negoţ cu tine; îţi dădeau grâu(O) de Minit(P), turte, miere, untdelemn şi leac alinător(Q) în schimbul mărfurilor tale. 18 Damascul făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belşug; îţi dădea vin din Helbon şi lână albă. 19 Vedanul şi Iavanul, de la Uzal, veneau la târgul tău: fier lucrat, casie şi trestie mirositoare erau schimbate cu tine. 20 Dedanul(R) făcea negoţ cu tine cu învelitori de pus pe cal. 21 Arabia şi toţi voievozii Chedarului(S) erau negustorii tăi şi-ţi aduceau miei, berbeci şi ţapi. 22 Negustorii din Seba(T) şi din Raema făceau negoţ cu tine; îţi plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe şi aur mărfurile tale. 23 Haranul(U), Canehul şi Edenul, negustorii din Seba(V), din Asiria, din Chilmad făceau negoţ cu tine; 24 făceau negoţ cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră şi cusături la gherghef, de covoare scumpe, puse în lăzi de funii, sucite şi bine împletite, aduse la târgul tău. 25 Corăbiile(W) din Tars îţi aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăţiei şi slavei, în inima(X) mărilor! 26 Vâslaşii tăi te duceau pe ape mari, dar un vânt(Y) de la răsărit te va sfărâma în inima mărilor! 27 Bogăţiile tale(Z), târgurile tale şi mărfurile tale, marinarii şi cârmacii tăi, cei ce îţi dreg crăpăturile corăbiilor şi cei ce fac schimb de mărfuri cu tine, toţi oamenii de război care sunt în tine şi toată mulţimea care este în mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor în ziua căderii tale. 28 Toate valurile mării se vor cutremura(AA) de ţipetele cârmacilor tăi! 29 Şi toţi vâslaşii(AB), marinarii, toţi cârmacii de pe mare se vor da jos din corăbii şi vor păşi pe uscat. 30 Vor striga cu glas tare din pricina ta şi vor scoate ţipete amarnice. Îşi vor arunca ţărână(AC) în cap şi se vor tăvăli(AD) în cenuşă. 31 Îşi vor rade(AE) capul din pricina ta şi se vor îmbrăca în saci, te vor plânge cu sufletul amărât şi cu mâhnire mare. 32 În durerea lor, vor(AF) face un cântec de jale asupra ta, te vor boci şi vor zice: «Cine era(AG) ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?» 33 Când(AH) ieşeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belşugul avuţiilor şi mărfurilor tale, îmbogăţeai pe împăraţii pământului. 34 Acum însă eşti sfărâmat(AI) de mări, negoţul(AJ) tău a pierit în adâncimea apelor şi toată mulţimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine! 35 Toţi locuitorii(AK) ostroavelor stau înmărmuriţi din pricina ta, împăraţii lor stau cu părul vâlvoi de groază şi le tremură faţa! 36 Negustorii popoarelor fluieră(AL) asupra ta! Eşti nimicit(AM) de tot şi te-ai dus pentru totdeauna!’ ”

A Lament Over Tyre

27 The word of the Lord came to me: “Son of man, take up a lament(A) concerning Tyre. Say to Tyre,(B) situated at the gateway to the sea,(C) merchant of peoples on many coasts, ‘This is what the Sovereign Lord says:

“‘You say, Tyre,
    “I am perfect in beauty.(D)
Your domain was on the high seas;
    your builders brought your beauty to perfection.(E)
They made all your timbers
    of juniper from Senir[a];(F)
they took a cedar from Lebanon(G)
    to make a mast for you.
Of oaks(H) from Bashan
    they made your oars;
of cypress wood[b] from the coasts of Cyprus(I)
    they made your deck, adorned with ivory.
Fine embroidered linen(J) from Egypt was your sail
    and served as your banner;
your awnings were of blue and purple(K)
    from the coasts of Elishah.(L)
Men of Sidon and Arvad(M) were your oarsmen;
    your skilled men, Tyre, were aboard as your sailors.(N)
Veteran craftsmen of Byblos(O) were on board
    as shipwrights to caulk your seams.
All the ships of the sea(P) and their sailors
    came alongside to trade for your wares.

10 “‘Men of Persia,(Q) Lydia(R) and Put(S)
    served as soldiers in your army.
They hung their shields(T) and helmets on your walls,
    bringing you splendor.
11 Men of Arvad and Helek
    guarded your walls on every side;
men of Gammad
    were in your towers.
They hung their shields around your walls;
    they brought your beauty to perfection.(U)

12 “‘Tarshish(V) did business with you because of your great wealth of goods;(W) they exchanged silver, iron, tin and lead for your merchandise.

13 “‘Greece,(X) Tubal and Meshek(Y) did business with you; they traded human beings(Z) and articles of bronze for your wares.

14 “‘Men of Beth Togarmah(AA) exchanged chariot horses, cavalry horses and mules for your merchandise.

15 “‘The men of Rhodes[c](AB) traded with you, and many coastlands(AC) were your customers; they paid you with ivory(AD) tusks and ebony.

16 “‘Aram[d](AE) did business with you because of your many products; they exchanged turquoise,(AF) purple fabric, embroidered work, fine linen,(AG) coral(AH) and rubies for your merchandise.

17 “‘Judah and Israel traded with you; they exchanged wheat(AI) from Minnith(AJ) and confections,[e] honey, olive oil and balm(AK) for your wares.(AL)

18 “‘Damascus(AM) did business with you because of your many products and great wealth of goods.(AN) They offered wine from Helbon, wool from Zahar 19 and casks of wine from Izal(AO) in exchange for your wares: wrought iron, cassia(AP) and calamus.

20 “‘Dedan(AQ) traded in saddle blankets with you.

21 “‘Arabia(AR) and all the princes of Kedar(AS) were your customers; they did business with you in lambs, rams and goats.

22 “‘The merchants of Sheba(AT) and Raamah traded with you; for your merchandise they exchanged the finest of all kinds of spices(AU) and precious stones, and gold.(AV)

23 “‘Harran,(AW) Kanneh and Eden(AX) and merchants of Sheba, Ashur(AY) and Kilmad traded with you. 24 In your marketplace they traded with you beautiful garments, blue fabric, embroidered work and multicolored rugs with cords twisted and tightly knotted.

25 “‘The ships of Tarshish(AZ) serve
    as carriers for your wares.
You are filled with heavy cargo
    as you sail the sea.(BA)
26 Your oarsmen take you
    out to the high seas.
But the east wind(BB) will break you to pieces
    far out at sea.
27 Your wealth,(BC) merchandise and wares,
    your mariners, sailors and shipwrights,
your merchants and all your soldiers,
    and everyone else on board
will sink into the heart of the sea(BD)
    on the day of your shipwreck.
28 The shorelands will quake(BE)
    when your sailors cry out.
29 All who handle the oars
    will abandon their ships;
the mariners and all the sailors
    will stand on the shore.
30 They will raise their voice
    and cry bitterly over you;
they will sprinkle dust(BF) on their heads
    and roll(BG) in ashes.(BH)
31 They will shave their heads(BI) because of you
    and will put on sackcloth.
They will weep(BJ) over you with anguish of soul
    and with bitter mourning.(BK)
32 As they wail and mourn over you,
    they will take up a lament(BL) concerning you:
“Who was ever silenced like Tyre,
    surrounded by the sea?(BM)
33 When your merchandise went out on the seas,(BN)
    you satisfied many nations;
with your great wealth(BO) and your wares
    you enriched the kings of the earth.
34 Now you are shattered by the sea
    in the depths of the waters;
your wares and all your company
    have gone down with you.(BP)
35 All who live in the coastlands(BQ)
    are appalled(BR) at you;
their kings shudder with horror
    and their faces are distorted with fear.(BS)
36 The merchants among the nations scoff at you;(BT)
    you have come to a horrible end
    and will be no more.(BU)’”

Footnotes

  1. Ezekiel 27:5 That is, Mount Hermon
  2. Ezekiel 27:6 Targum; the Masoretic Text has a different division of the consonants.
  3. Ezekiel 27:15 Septuagint; Hebrew Dedan
  4. Ezekiel 27:16 Most Hebrew manuscripts; some Hebrew manuscripts and Syriac Edom
  5. Ezekiel 27:17 The meaning of the Hebrew for this word is uncertain.