Dărâmarea Ierusalimului

24 În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, scrie numele zilei acesteia, numele zilei de azi! Căci chiar în ziua aceasta^(A) se apropie împăratul Babilonului de Ierusalim. ³ Spune o pildă acestei case^(B) de îndărătnici şi zi-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Pune, pune cazanul^(C) şi toarnă apă în el! ⁴ Pune bucăţi de carne în el, toate bucăţile cele bune, coapsa şi spata, şi umple-l cu cele mai bune oase. ⁵ Alege ce e mai bun din turmă şi pune lemnele grămadă sub cazan; fă-l să fiarbă în clocot mare şi să fiarbă şi oasele din el». ⁶ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Vai de cetatea cea setoasă^(D) de sânge, cazanul cel plin de rugină şi de pe care nu se ia rugina! Scoateţi bucăţile din el unele după altele, fără să trageţi^(E) la sorţi. ⁷ Căci sângele pe care l-a vărsat ea este încă în mijlocul ei. L-a pus pe stânca goală, nu l-a vărsat^(F) pe pământ, ca să-l acopere apoi cu ţărână. ⁸ Ca să-Mi arăt urgia, ca să Mă răzbun i-am vărsat^(G) sângele pe stânca goală, pentru ca să nu fie acoperit». ⁹ De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Vai^(H) de cetatea cea setoasă de sânge! Vreau să fac un rug mare! ¹⁰ Îngrămădeşte multe lemne, aprinde focul, fierbe bine carnea, fă fiertura groasă, ca să se ardă şi ciolanele. ¹¹ Apoi pune cazanul gol pe jăratic, ca să se încălzească, să i se înfierbânte arama, să i se topească^(I) murdăria dinăuntru şi să i se şteargă rugina. ¹² Trudă degeaba! Căci rugina de care este plin nu se dezlipeşte de el; rugina nu se va lua de pe el decât prin foc, ¹³ şi tu doreşti iarăşi nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentru că am vrut să te curăţ, şi nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curăţită de spurcăciunea ta până^(J) Îmi voi potoli mânia asupra ta. ¹⁴ Eu, Domnul^(K), am vorbit! Lucrul acesta se va întâmpla, şi Eu îl voi împlini! Nu Mă voi lăsa, nu^(L) voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta şi după faptele tale»’, zice Domnul, Dumnezeu.” ¹⁵ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁶ „Fiul omului, iată, îţi voi răpi printr-o lovitură ce ţi-e mai scump în ochi. Dar să nu te jeleşti, nici să nu plângi şi să nu-ţi curgă lacrimile pentru ea. ¹⁷ Suspină în tăcere, dar nu plânge^(M) ca la morţi! Leagă-ţi turbanul^(N), pune-ţi încălţămintea^(O) în picioare, nu-ţi acoperi^(P) barba şi nu mânca pâinea de jale!” ¹⁸ Vorbisem poporului dimineaţa, şi seara mi-a murit nevasta. A doua zi dimineaţa, am făcut cum mi se poruncise. ¹⁹ Poporul mi-a zis: „Nu vrei să ne lămureşti^(Q) ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?” ²⁰ Eu le-am răspuns: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²¹ ‘Spune casei lui Israel: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Iată, voi pângări^(R) Locaşul Meu cel Sfânt, fala puterii voastre, ce vă e mai scump^(S) în ochi, lucrul iubit de voi, şi fiii^(T) voştri şi fiicele voastre, pe care i-aţi lăsat după voi, vor cădea ucişi de sabie. ²² Şi atunci veţi face cum am făcut şi eu. Nu^(U) vă veţi acoperi barba şi nu veţi mânca pâinea de jale, ²³ veţi sta cu turbane pe cap şi cu încălţămintea în picioare, nu^(V) vă veţi jeli şi nici nu veţi plânge, ci veţi tânji^(W) pentru nelegiuirile voastre şi vă veţi văita între voi. ²⁴ Ezechiel^(X) va fi un semn pentru voi. Veţi face întocmai cum a făcut el. Şi^(Y), când se vor întâmpla aceste lucruri, veţi şti^(Z) că Eu sunt Domnul, Dumnezeu. ²⁵ Tu însă, fiul omului, în ziua când le voi răpi ceea ce face tăria^(AA) lor, bucuria şi fala lor, ce le este scump ochilor şi lucrul iubit de ei, pe fiii şi fiicele lor, ²⁶ în ziua aceea, va veni un fugar^(AB) la tine, ca să-ţi dea de ştire şi să auzi cu urechile tale. ²⁷ În^(AC) ziua aceea, ţi se va deschide gura odată cu a fugarului, vei vorbi şi nu vei mai fi mut. Vei fi^(AD) un semn pentru ei, şi vor şti că Eu sunt Domnul.»’ ”