Împrejurările morţii lui Iosia

²⁰ După toate acestea, când Iosia pusese deja în ordine Casa, Neco^[a], monarhul Egiptului, a înaintat pentru luptă la Carchemiş, pe Eufrat. Iosia i-a ieşit împotrivă. ²¹ Neco i-a trimis soli cu mesajul: „Ce am eu de-a face cu tine, rege al lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi, ci împotriva unei Case cu care sunt în război, iar Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc. Nu te împotrivi lui Dumnezeu, Care este cu mine, ca să nu te nimicească!“ ²² Dar Iosia nu s-a întors, ci s-a deghizat ca să înceapă lupta împotriva acestuia. El nu a ascultat cuvintele lui Neco, care veneau de la Dumnezeu, astfel că s-a dus să lupte în câmpia Meghido. ²³ Arcaşii l-au lovit pe regele Iosia, şi prin urmare, regele le-a zis slujitorilor săi: „Luaţi-mă, căci sunt grav rănit!“ ²⁴ Slujtorii lui l-au luat din carul de luptă, l-au pus într-un alt car al lui şi l-au adus la Ierusalim, unde a şi murit. L-au înmormântat în mormântul părinţilor lui şi tot poporul din Iuda şi din Ierusalim l-a bocit pe Iosia. ²⁵ Ieremia a compus un cântec de jale pentru Iosia şi, până în ziua de azi, toţi cântăreţii şi cântăreţele amintesc de Iosia în cântecele lor de jale. Ele au ajuns un obicei în Israel şi s-au păstrat scrise în „Cântecele de jale“.

²⁶ Celelalte fapte ale lui Iosia, dovezile sale de credincioşie, făcute după cum scrie în Legea Domnului, ²⁷ precum şi isprăvile lui sunt scrise în „Cartea regilor lui Israel şi ai lui Iuda“.