2 Cronici 21-28

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

21 Iosafat^(A) a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ioram.

Ioram, împăratul lui Iuda

² Ioram avea ca fraţi, fii ai lui Iosafat, pe Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria, Micael şi Şefatia, toţi fii ai lui Iosafat, împăratul lui Israel. ³ Tatăl lor le dăduse daruri însemnate în argint, în aur şi în lucruri scumpe, împreună cu cetăţi întărite în Iuda, dar împărăţia a lăsat-o lui Ioram, pentru că el era întâiul născut. ⁴ Când a luat Ioram în stăpânire împărăţia tatălui său şi când s-a întărit, a omorât cu sabia pe toţi fraţii săi şi pe vreo câţiva din capii lui Israel. ⁵ Ioram avea treizeci şi doi^(B) de ani când a ajuns împărat şi a domnit opt ani la Ierusalim. ⁶ El a umblat în calea împăraţilor lui Israel cum făcuse casa lui Ahab^(C), căci avea de nevastă pe o fată a lui Ahab, şi a făcut ce este rău înaintea Domnului. ⁷ Dar Domnul n-a voit să piardă casa lui David, din pricina legământului pe care-l făcuse cu David şi din pricina făgăduinţei pe care o făcuse că îi va da totdeauna o lumină, lui şi fiilor^(D) lui. ⁸ Pe vremea^(E) sa, Edom s-a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda şi şi-a pus un împărat. ⁹ Ioram a pornit cu căpeteniile şi cu toate carele sale. Sculându-se noaptea, a bătut pe edomiţi, care-l înconjurau, şi pe căpeteniile carelor lor. ¹⁰ Răscoala lui Edom împotriva stăpânirii lui Iuda a ţinut până în ziua de azi. În acelaşi timp s-a răsculat şi Libna împotriva stăpânirii lui, pentru că părăsise pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi. ¹¹ Ioram a făcut chiar înălţimi în munţii lui Iuda. A târât pe locuitorii Ierusalimului la curvie^(F) şi a amăgit pe Iuda. ¹² I-a venit o scrisoare de la prorocul Ilie, care zicea: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: ‘Pentru că n-ai umblat în căile tatălui tău Iosafat şi în căile lui Asa, împăratul lui Iuda, ¹³ ci ai umblat în calea împăraţilor lui Israel; pentru că ai târât^(G) la curvie^(H) pe Iuda şi locuitorii Ierusalimului, cum a făcut casa^(I) lui Ahab faţă de Israel, şi pentru că ai omorât pe fraţii^(J) tăi, care erau mai buni decât tine şi care făceau parte din însăşi casa tatălui tău – ¹⁴ iată, Domnul va lovi cu o mare urgie pe poporul tău, pe fiii tăi, pe nevestele tale şi tot ce este al tău. ¹⁵ Iar pe tine, te va lovi cu o boală grea, cu o boală de măruntaie^(K), care se va îngreuia din zi în zi, până când îţi vor ieşi măruntaiele din pricina tăriei bolii’.” ¹⁶ Şi Domnul a aţâţat^(L) împotriva lui Ioram duhul filistenilor şi al arabilor, care sunt în vecinătatea etiopienilor. ¹⁷ S-au suit împotriva lui Iuda, au năvălit în el, au jefuit toate bogăţiile care se aflau în casa împăratului şi i-au luat fiii^(M) şi nevestele, aşa încât nu i-a mai rămas alt fiu decât Ioahaz^[a], cel mai tânăr dintre fiii săi. ¹⁸ După toate acestea, Domnul l-a lovit cu o boală de măruntaie^(N), care era fără leac. ¹⁹ Ea s-a îngreuiat din zi în zi şi, pe la sfârşitul anului al doilea, i-au ieşit lui Ioram măruntaiele din pricina tăriei bolii. A murit în dureri grele. Şi poporul lui n-a ars tămâie în cinstea lui, cum făcuse pentru părinţii^(O) lui. ²⁰ Avea treizeci şi doi de ani când a ajuns împărat şi a domnit opt ani la Ierusalim. A murit fără să lase părere de rău în urmă şi l-au îngropat în cetatea lui David, dar nu în mormintele împăraţilor.

Ahazia, împăratul lui Iuda

22 Locuitorii Ierusalimului au pus împărat în locul lui pe Ahazia^(P), fiul lui cel mai tânăr, căci oastea venită în tabără cu arabii omorâse pe toţi cei^(Q) mai mari în vârstă. Astfel a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda. ² Ahazia avea patruzeci şi doi de ani^(R) când a ajuns împărat şi a domnit un an la Ierusalim. Mamă-sa se chema Atalia^(S), fata lui Omri. ³ El a umblat în căile casei lui Ahab, căci mamă-sa îi dădea sfaturi nelegiuite. ⁴ A făcut ce este rău înaintea Domnului, ca şi casa lui Ahab, căci, după moartea tatălui său, ei îi erau sfetnici, spre pierzarea lui. ⁵ Târât de sfatul lor, s-a dus cu Ioram^(T), fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, la război împotriva lui Hazael, împăratul Siriei, la Ramot, în Galaad. Sirienii au rănit pe Ioram. ⁶ Ioram s-a întors^(U) să se vindece la Izreel de rănile pe care i le făcuseră sirienii la Rama, când se bătea împotriva lui Hazael, împăratul Siriei. Azaria, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda, s-a pogorât să vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, la Izreel, pentru că era bolnav. ⁷ Prin voia^(V) lui Dumnezeu şi spre pierzarea lui a venit Ahazia la Ioram. Când a ajuns, a ieşit^(W) cu Ioram să se ducă înaintea lui Iehu, fiul lui Nimşi, pe care-l^(X) unsese Domnul ca să piardă casa lui Ahab. ⁸ Şi, pe când se răzbuna^(Y) Iehu împotriva casei lui Ahab, a dat peste^(Z) capii lui Iuda şi peste fiii fraţilor lui Ahazia, care erau în slujba lui Ahazia, şi i-a omorât. ⁹ Au căutat pe Ahazia^(AA) şi l-au prins în Samaria, unde se ascunsese. L-au adus la Iehu şi l-au omorât. Apoi l-au îngropat, căci ziceau: „Este fiul lui Iosafat, care căuta pe^(AB) Domnul din toată inima lui.” Şi n-a mai rămas nimeni din casa lui Ahazia care să fi fost în stare să domnească.

Atalia, împărăteasa lui Iuda

¹⁰ Atalia, mama lui Ahazia, văzând^(AC) că fiul ei a murit, s-a sculat şi a omorât tot neamul împărătesc al casei lui Iuda. ¹¹ Dar Ioşabeat^(AD), fata împăratului, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, l-a ridicat din mijlocul fiilor împăratului când au fost omorâţi, şi l-a pus cu doica lui în odaia paturilor. Astfel l-a ascuns Ioşabeat, fata împăratului Ioram, nevasta preotului Iehoiada şi sora lui Ahazia, de privirile Ataliei, care nu l-a omorât. ¹² A stat şase ani ascuns cu ei în Casa lui Dumnezeu. Şi în ţară domnea Atalia.

Ioas se încununează împărat

23 În^(AE) al şaptelea an, Iehoiada s-a îmbărbătat şi a făcut legământ cu căpeteniile peste sute. Aceştia erau: Azaria, fiul lui Ieroham, Ismael, fiul lui Iohanan, Azaria, fiul lui Obed, Maaseia, fiul lui Adaia, şi Elişafat, fiul lui Zicri. ² Au străbătut toată ţara lui Iuda şi au strâns pe leviţii din toate cetăţile lui Iuda şi pe capii de familii din Israel şi au venit la Ierusalim. ³ Toată adunarea a făcut legământ cu împăratul în Casa lui Dumnezeu. Şi Iehoiada le-a zis: „Iată că fiul împăratului va domni, cum a spus^(AF) Domnul cu privire la fiii lui David. ⁴ Iată ce veţi face. A treia parte din voi, care intră^(AG) de slujbă în ziua Sabatului, preoţi şi leviţi, să facă paza pragurilor; ⁵ altă treime să stea în casa împăratului şi o treime, la poarta Iesod. Tot poporul să fie în curţile Casei Domnului. ⁶ Nimeni să nu intre în Casa Domnului, afară de preoţii şi leviţii^(AH) de slujbă; ei să intre, căci sunt sfinţi. Şi tot poporul să facă de strajă cu privire la porunca Domnului. ⁷ Leviţii să înconjoare pe împărat de toate părţile, fiecare cu armele în mână, şi oricine va intra în casă să fie omorât. Voi să fiţi pe lângă împărat când va intra şi când va ieşi.” ⁸ Leviţii şi tot Iuda au împlinit toate poruncile pe care le dăduse preotul Iehoiada. Şi-a luat fiecare oamenii lui, pe cei ce intrau în slujbă şi pe cei ce ieşeau din slujbă în ziua Sabatului, căci preotul Iehoiada nu scutise pe niciuna din^(AI) cete. ⁹ Preotul Iehoiada a dat sutaşilor suliţele şi scuturile, mari şi mici, care veneau de la împăratul David şi care se aflau în Casa lui Dumnezeu. ¹⁰ A aşezat tot poporul, fiecare cu arma în mână, de la partea dreaptă până la partea stângă a casei, lângă altar şi lângă casă de jur împrejurul împăratului. ¹¹ Au adus înainte pe fiul împăratului, i-au pus cununa împărătească şi mărturia^(AJ) şi l-au făcut împărat. Şi Iehoiada şi fiii săi l-au uns şi au zis: „Trăiască împăratul!” ¹² Atalia a auzit zarva poporului care alerga şi mărea pe împărat şi a venit la popor în Casa Domnului. ¹³ S-a uitat şi iată că împăratul stătea pe scaunul său împărătesc la intrare. Căpeteniile şi trâmbiţele erau lângă împărat; tot poporul ţării se bucura şi suna din trâmbiţe, iar cântăreţii, cu instrumentele de muzică, ziceau cântările^(AK) de laudă. Atalia şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Vânzare! Vânzare!” ¹⁴ Atunci, preotul Iehoiada, scoţând pe sutaşi, care erau în fruntea oştirii, le-a zis: „Scoateţi-o afară din şiruri, şi oricine o va urma să fie ucis.” Căci preotul zisese: „N-o omorâţi în Casa Domnului.” ¹⁵ I-au făcut loc şi s-a dus la casa împăratului, pe intrarea Porţii^(AL) Cailor, şi au omorât-o acolo. ¹⁶ Iehoiada a făcut între el, tot poporul şi împărat un legământ prin care aveau să fie poporul Domnului. ¹⁷ Tot poporul a intrat în casa lui Baal şi au dărâmat-o; i-au sfărâmat altarele şi chipurile şi au ucis înaintea altarelor pe Matan^(AM), preotul lui Baal. ¹⁸ Iehoiada a încredinţat slujbele Casei Domnului în mâinile preoţilor, leviţilor pe care-i împărţise^(AN) David în Casa Domnului, ca să aducă arderi-de-tot Domnului, cum este scris în legea^(AO) lui Moise, în mijlocul bucuriilor şi cântărilor, după rânduiala lui David. ¹⁹ A pus uşieri^(AP) la porţile Casei Domnului ca să nu intre nimeni spurcat prin ceva. ²⁰ A luat pe sutaşi^(AQ), pe oamenii cu vază, pe cei ce aveau putere peste popor şi pe tot poporul ţării şi a pogorât pe împărat din Casa Domnului. Au intrat în casa împăratului pe poarta de sus şi au pus pe împărat pe scaunul de domnie al împărăţiei. ²¹ Tot poporul ţării se bucura şi cetatea era liniştită. Pe Atalia o omorâseră cu sabia.

Ioas începe să domnească şi drege Templul

24 Ioas avea şapte^(AR) ani când a ajuns împărat şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ţibia, din Beer-Şeba. ² Ioas a făcut ce este bine^(AS) înaintea Domnului în tot timpul vieţii preotului Iehoiada. ³ Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste şi Ioas a născut fii şi fiice. ⁴ După aceea, Ioas şi-a pus de gând să dreagă Casa Domnului. ⁵ A strâns pe preoţi şi pe leviţi şi le-a zis: „Duceţi-vă prin cetăţile lui Iuda şi strângeţi bani^(AT) din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Şi grăbiţi-vă cu lucrul acesta.” Dar leviţii nu s-au grăbit. ⁶ Împăratul^(AU) a chemat pe marele preot Iehoiada şi i-a zis: „Pentru ce n-ai vegheat ca leviţii să strângă din Iuda şi din Ierusalim darea poruncită de Moise^(AV), robul Domnului, şi pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul^(AW) mărturiei? ⁷ Căci nelegiuita aceea de Atalia şi fiii^(AX) ei au pustiit Casa lui Dumnezeu şi au întrebuinţat în slujba Baalilor toate lucrurile^(AY) închinate Casei Domnului.” ⁸ Atunci, împăratul a poruncit^(AZ) să se facă o ladă şi să se pună afară la poarta Casei Domnului. ⁹ Şi s-a dat de veste în Iuda şi în Ierusalim ca să se aducă Domnului^(BA) darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie. ¹⁰ Toate căpeteniile şi tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta şi au adus şi au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. ¹¹ Când^(BB) vedeau leviţii că e mult argint în ladă şi că era vremea ca s-o dea în mâinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului şi slujbaşul marelui preot şi goleau lada. Apoi o luau şi o puneau iarăşi la loc. Aşa făceau în fiecare zi şi au strâns mult argint. ¹² Împăratul şi Iehoiada îl dădeau meşterilor însărcinaţi cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră şi tâmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum şi lucrători în fier şi aramă, ca să dreagă Casa Domnului. ¹³ Lucrătorii s-au apucat de lucru şi au isprăvit ce era de dres; au pus Casa lui Dumnezeu iarăşi în stare bună şi au întărit-o. ¹⁴ Când au isprăvit, au adus înaintea împăratului şi înaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Şi cu el^(BC) au făcut unelte pentru Casa Domnului, unelte pentru slujbă şi pentru arderile-de-tot, pahare şi alte scule de aur şi de argint. Şi, în tot timpul vieţii lui Iehoiada, au adus necurmat arderi-de-tot în Casa Domnului. ¹⁵ Iehoiada a murit bătrân şi sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani. ¹⁶ L-au îngropat în cetatea lui David, la un loc cu împăraţii, pentru că făcuse bine în Israel, şi faţă de Dumnezeu, şi faţă de Casa Lui.

Ioas şi închinarea la idoli

¹⁷ După moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit şi s-au închinat înaintea împăratului. Atunci, împăratul i-a ascultat. ¹⁸ Şi au părăsit Casa Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, şi au slujit Astarteelor^(BD) şi idolilor. Mânia^(BE) Domnului a venit asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului, pentru că se făcuseră vinovaţi în felul acesta. ¹⁹ Domnul a trimis^(BF) la ei proroci să-i întoarcă înapoi la El, dar n-au ascultat de înştiinţările pe care le-au primit. ²⁰ Zaharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul^(BG) lui Dumnezeu. El s-a înfăţişat înaintea poporului şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Dumnezeu: ‘Pentru ce^(BH) călcaţi poruncile Domnului? Nu veţi propăşi. Pentru că^(BI) aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi’.” ²¹ Şi au uneltit împotriva lui şi l-au ucis^(BJ) cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului. ²² Împăratul Ioas nu şi-a adus aminte de bunăvoinţa pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, şi a omorât pe fiul lui. Zaharia a zis când a murit: „Domnul să vadă şi să judece!” ²³ După trecerea anului, oastea^(BK) sirienilor s-a suit împotriva lui Ioas şi a venit în Iuda şi la Ierusalim. Au omorât din popor pe toate căpeteniile poporului şi au trimis împăratului toată prada la Damasc. ²⁴ Oastea sirienilor a venit cu un mic^(BL) număr de oameni. Totuşi Domnul a dat^(BM) în mâinile lor o oaste foarte însemnată, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Astfel au pedepsit^(BN) sirienii pe Ioas. ²⁵ Când au plecat de la el, după ce-l lăsaseră în mari suferinţe, slujitorii^(BO) lui au uneltit împotriva lui din pricina sângelui fiului^(BP) preotului Iehoiada. L-au omorât în patul lui şi a murit. L-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraţilor. ²⁶ Iată pe cei ce au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Şimeatei, o femeie amonită şi Iozabad, fiul Şimritei, o femeie moabită. ²⁷ Cât despre fiii lui, despre marele număr de prorocii^(BQ) făcute cu privire la el şi despre dregerea Casei lui Dumnezeu, toate acestea sunt scrise în istoria din cartea împăraţilor.

În locul lui a domnit fiul său Amaţia^(BR).

Amaţia, împăratul lui Iuda

25 Amaţia a ajuns împărat la vârsta de douăzeci şi cinci^(BS) de ani şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ioadan, din Ierusalim. ² El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu^(BT) era în totul dată Lui. ³ Când s-a întărit^(BU) domnia în mâinile lui, a omorât pe slujitorii care uciseseră pe împăratul, tatăl său. ⁴ Dar n-a omorât pe fiii lor, căci a lucrat potrivit cu ceea ce este scris în lege, în cartea lui Moise, unde Domnul dă porunca aceasta: „Să nu se omoare^(BV) părinţii pentru copii şi să nu se omoare copiii pentru părinţi, ci fiecare să fie omorât pentru păcatul lui.” ⁵ Amaţia a strâns pe oamenii din Iuda şi i-a pus după casele părinteşti, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute, pentru tot Iuda şi Beniamin. Le-a făcut numărătoarea de la^(BW) vârsta de douăzeci de ani în sus şi a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, în stare să poarte armele, mânuind suliţa şi scutul. ⁶ A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanţi de argint. ⁷ Un om al lui Dumnezeu a venit la el şi a zis: „Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim. ⁸ Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să ştii că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmaşului. Căci Dumnezeu are putere^(BX) să te ajute şi să te facă să cazi.” ⁹ Amaţia a zis omului lui Dumnezeu: „Dar ce să fac cu cei o sută de talanţi pe care i-am dat oastei lui Israel?” Omul lui Dumnezeu a răspuns: „Domnul poate^(BY) să-ţi dea mult mai mult decât atât.” ¹⁰ Atunci, Amaţia a despărţit ceata care-i venise din Efraim şi a poruncit ca oamenii aceştia să se întoarcă acasă. Dar ei s-au mâniat foarte tare pe Iuda şi au plecat acasă cu mare furie. ¹¹ Amaţia s-a îmbărbătat şi şi-a dus poporul în Valea Sării^(BZ), unde a bătut zece mii de oameni din fiii lui Seir. ¹² Şi fiii lui Iuda au prins din ei zece mii de inşi vii, pe care i-au dus pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit în vale, aşa încât toţi au fost zdrobiţi. ¹³ Însă oamenii din ceata căreia îi dăduse drumul ca să nu meargă la război cu el au năvălit în cetăţile lui Iuda, de la Samaria până la Bet-Horon, au ucis acolo trei mii de inşi şi au luat multe prăzi.

Războiul cu Ioas

¹⁴ Când s-a întors Amaţia de la înfrângerea edomiţilor, a adus^(CA) pe dumnezeii fiilor lui Seir şi i-a pus dumnezei pentru^(CB) el; s-a închinat înaintea lor şi le-a adus tămâie. ¹⁵ Atunci, Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Amaţia şi a trimis la el pe un proroc, care i-a zis: „Pentru ce ai căutat pe dumnezeii^(CC) poporului acestuia, când ei n-au^(CD) putut să-şi izbăvească poporul din mâna ta?” ¹⁶ Pe când vorbea el, Amaţia i-a zis: „Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! Pentru ce vrei să fii lovit?” Prorocul a plecat zicând: „Ştiu acum că Dumnezeu^(CE) a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta şi n-ai ascultat sfatul meu.” ¹⁷ După ce s-a sfătuit^(CF), Amaţia, împăratul lui Iuda, a trimis să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel: „Vino să ne vedem faţă în faţă!” ¹⁸ Şi Ioas, împăratul lui Israel, a trimis să spună lui Amaţia, împăratul lui Iuda: „Spinul din Liban a trimis să spună cedrului din Liban: ‘Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!’ Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat în picioare spinul. ¹⁹ Tu te gândeşti că ai bătut pe edomiţi, şi de aceea ţi se înalţă inima ca să te mândreşti. Acum stai mai bine acasă. Pentru ce să stârneşti un rău care ţi-ar aduce pieirea ta şi a lui Iuda?” ²⁰ Dar Amaţia nu l-a ascultat, fiindcă Dumnezeu^(CG) hotărâse să-i dea în mâinile vrăjmaşului, căci căutaseră^(CH) pe dumnezeii Edomului. ²¹ Şi Ioas, împăratul lui Israel, s-a suit şi s-au văzut în faţă el şi Amaţia, împăratul lui Iuda, la Bet-Şemeşul lui Iuda. ²² Iuda a fost bătut de Israel, şi fiecare a fugit în cortul lui. ²³ Ioas, împăratul lui Israel, a luat la Bet-Şemeş pe Amaţia, împăratul lui Iuda, fiul lui^(CI) Ioas, fiul lui Ioahaz. L-a adus la Ierusalim şi a făcut o spărtură de patru sute de coţi în zidul Ierusalimului, de la Poarta lui Efraim până la Poarta Unghiului. ²⁴ A luat tot aurul şi argintul, şi toate vasele care se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, şi vistieriile casei împăratului. A luat şi ostatici şi s-a întors la Samaria. ²⁵ Amaţia^(CJ), fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel. ²⁶ Celelalte fapte ale lui Amaţia, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel? ²⁷ De când s-a abătut Amaţia de la Domnul, s-a făcut împotriva lui o uneltire la Ierusalim, şi el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis şi l-au omorât. ²⁸ L-au adus pe cai şi l-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui Iuda.

Domnia lui Ozia

26 Tot poporul din Iuda a luat pe Ozia^(CK), care era în vârstă de şaisprezece ani, şi l-a pus împărat în locul tatălui său, Amaţia. ² Ozia a întărit Elotul şi l-a adus iarăşi sub stăpânirea lui Iuda după ce a adormit împăratul cu părinţii săi. ³ Ozia avea şaisprezece ani când a ajuns împărat şi a domnit cincizeci şi doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iecolia, din Ierusalim. ⁴ El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său, Amaţia. ⁵ A căutat^(CL) pe Dumnezeu în timpul vieţii lui Zaharia, care pricepea^(CM) vedeniile lui Dumnezeu. Şi, în timpul când a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propăşească. ⁶ A pornit cu război^(CN) împotriva filistenilor. A dărâmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei şi zidurile Asdodului şi a zidit cetăţi în ţinutul Asdodului şi între filisteni. ⁷ Dumnezeu l-a ajutat împotriva filistenilor^(CO), împotriva arabilor care locuiau la Gur-Baal şi împotriva maoniţilor. ⁸ Amoniţii aduceau^(CP) daruri lui Ozia, şi faima lui s-a întins până la hotarele Egiptului, căci a ajuns foarte puternic. ⁹ Ozia a zidit turnuri la Ierusalim pe Poarta^(CQ) Unghiului, pe poarta văii şi pe unghi şi le-a întărit. ¹⁰ A zidit turnuri în pustie şi a săpat multe fântâni, pentru că avea multe turme în văi şi în câmpie, şi plugari şi vieri în munţi şi la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pământului. ¹¹ Ozia avea o oaste de ostaşi care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel şi dregătorul Maaseia şi puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. ¹² Tot numărul capilor caselor părinteşti, al vitejilor, era de două mii şase sute. ¹³ Ei porunceau peste o oaste de trei sute şapte mii cinci sute de ostaşi în stare să ajute pe împărat împotriva vrăjmaşului. ¹⁴ Ozia le-a dat pentru toată oştirea scuturi, suliţe, coifuri, platoşe, arcuri şi praştii. ¹⁵ A făcut la Ierusalim maşini iscodite de un meşter, care aveau să fie aşezate pe turnuri şi pe unghiuri, ca să arunce săgeţi şi pietre mari. Faima lui s-a întins până departe, căci a fost ajutat în chip minunat până ce a ajuns foarte puternic.

Semeţia lui Ozia

¹⁶ Dar, când a ajuns^(CR) puternic, inima i s-a^(CS) înălţat şi l-a dus la pieire. A păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului său, intrând în Templul Domnului^(CT) ca să ardă tămâie pe altarul tămâierii. ¹⁷ Preotul Azaria^(CU) a intrat după el cu optzeci de preoţi ai Domnului, oameni de inimă, ¹⁸ care s-au împotrivit împăratului Ozia şi i-au zis: „N-ai dreptul^(CV), Ozia, să aduci tămâie Domnului! Dreptul acesta îl au preoţii^(CW), fiii lui Aaron, care au fost sfinţiţi ca s-o aducă. Ieşi din Sfântul Locaş, căci faci un păcat! Şi lucrul acesta nu-ţi va face cinste înaintea Domnului Dumnezeu.” ¹⁹ Ozia s-a mâniat. În mână avea o cădelniţă. Şi, cum s-a mâniat pe preoţi, i-a izbucnit lepra^(CX) pe frunte, în faţa preoţilor, în Casa Domnului, lângă altarul tămâierii. ²⁰ Marele preot, Azaria, şi toţi preoţii şi-au îndreptat privirile spre el şi iată că era plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară şi el însuşi s-a grăbit^(CY) să iasă, pentru că Domnul îl lovise. ²¹ Împăratul Ozia^(CZ) a fost lepros până în ziua morţii şi a locuit într-o casă deosebită^(DA) ca lepros, căci a fost izgonit din Casa Domnului. Şi fiul său Iotam era în fruntea casei împăratului şi judeca poporul ţării. ²² Celelalte fapte ale lui Ozia, cele dintâi şi cele de pe urmă, au fost scrise de Isaia^(DB), fiul lui Amoţ, prorocul. ²³ Ozia^(DC) a adormit cu părinţii săi. Şi l-au îngropat cu părinţii săi în ogorul de înmormântare al împăraţilor, căci ziceau: „Este lepros.” În locul lui, a domnit fiul său Iotam.

Iotam, împăratul lui Iuda

27 Iotam avea douăzeci şi cinci^(DD) de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ieruşa, fata lui Ţadoc. ² El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său, Ozia. Numai că n-a intrat în Templul Domnului. Totuşi poporul^(DE) se strica mereu. ³ Iotam a zidit poarta de sus a Casei Domnului şi a făcut multe clădiri pe zidurile de pe deal. ⁴ A zidit cetăţi în muntele lui Iuda şi cetăţui şi turnuri în dumbrăvi. ⁵ A fost în război cu împăratul fiilor lui Amon şi i-a biruit. Fiii lui Amon i-au dat în anul acela o sută de talanţi de argint, zece mii de cori de grâu şi zece mii de orz şi i-au plătit tot atât pe anul al doilea şi al treilea. ⁶ Iotam a ajuns puternic pentru că şi-a urmat necurmat căile înaintea Domnului, Dumnezeului său. ⁷ Celelalte fapte ale lui Iotam, toate războaiele lui şi tot ce a făcut el, sunt scrise în cartea împăraţilor lui Israel şi Iuda. ⁸ El avea douăzeci şi cinci de ani când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. ⁹ Iotam a adormit^(DF) cu părinţii săi, şi l-au îngropat în cetatea lui David. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ahaz.

Ahaz, împăratul lui Iuda

28 Ahaz avea douăzeci de ani^(DG) când a ajuns împărat şi a domnit şaisprezece ani la Ierusalim. El n-a făcut ce este bine înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său David. ² A umblat în căile împăraţilor lui Israel şi a făcut chiar chipuri^(DH) turnate pentru^(DI) Baali, ³ a ars tămâie în valea^(DJ) fiilor lui Hinom şi a trecut pe fiii^(DK) săi prin foc, după urâciunile neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. ⁴ Aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi, pe dealuri şi sub orice copac verde. ⁵ Domnul^(DL), Dumnezeul său, l-a dat în mâinile împăratului Siriei. Sirienii l-au^(DM) bătut şi i-au luat un mare număr de prinşi de război, pe care i-au dus la Damasc. A fost dat şi în mâinile împăratului lui Israel, care i-a pricinuit o mare înfrângere. ⁶ Pecah^(DN), fiul lui Remalia, a ucis într-o singură zi în Iuda o sută douăzeci de mii de oameni, toţi viteji, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. ⁷ Zicri, un războinic din Efraim, a ucis pe Maaseia, fiul împăratului, pe Azricam, căpetenia casei împărăteşti, şi pe Elcana, care era al doilea după împărat. ⁸ Copiii lui Israel au luat dintre fraţii^(DO) lor două sute de mii de prinşi de război, femei, fii şi fiice şi le-au luat multă pradă, pe care au adus-o la Samaria. ⁹ Acolo era un proroc al Domnului, numit Oded. El a ieşit înaintea oştirii care se întorcea la Samaria şi le-a zis: „În mânia Sa împotriva lui Iuda i-a dat^(DP) Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, în mâinile voastre, şi voi i-aţi ucis cu o furie care s-a ridicat până la^(DQ) ceruri. ¹⁰ Şi credeţi acum că veţi face din copiii lui Iuda şi din Ierusalim robii şi roabele^(DR) voastre? Dar voi nu sunteţi vinovaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru? ¹¹ Ascultaţi-mă dar şi daţi drumul acestor prinşi pe care i-aţi luat dintre fraţii voştri, căci mânia aprinsă^(DS) a Domnului este peste voi!” ¹² Unii dintre capii fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Ezechia, fiul lui Şalum, şi Amasa, fiul lui Hadlai, s-au ridicat împotriva celor ce se întorceau de la oştire ¹³ şi le-au zis: „Să nu aduceţi aici pe aceşti prinşi de război. Căci, după ce că suntem vinovaţi înaintea Domnului, voi vreţi să mai şi adăugaţi la păcatele şi la greşelile noastre. Suntem foarte vinovaţi, şi mânia aprinsă a Domnului este peste Israel.” ¹⁴ Ostaşii au lăsat pe prinşii de război şi prada înaintea căpeteniilor şi înaintea întregii adunări. ¹⁵ Şi oamenii numiţi pe nume pentru aceasta s-au sculat^(DT) şi au luat pe prinşii de război, au îmbrăcat cu prada pe toţi cei ce erau goi, le-au dat haine şi încălţăminte, le-au dat să mănânce^(DU) şi să bea, i-au uns, au încălecat pe măgari pe toţi cei osteniţi şi i-au adus la Ierihon, cetatea finicilor^(DV), la fraţii lor. Apoi s-au întors la Samaria.

Pedepsele asupra lui Ahaz

¹⁶ Pe vremea^(DW) aceea, împăratul Ahaz a trimis să ceară ajutor de la împăraţii Asiriei. ¹⁷ Edomiţii au venit iarăşi, au bătut pe Iuda şi le-au luat prinşi de război. ¹⁸ Filistenii^(DX) au năvălit în cetăţile din câmpie şi din partea de miazăzi a lui Iuda; au luat Bet-Şemeşul, Aialonul, Ghederotul, Soco şi satele lui, Timna şi satele ei, Ghimzo şi satele lui şi s-au aşezat acolo. ¹⁹ Căci Domnul a smerit pe Iuda din pricina lui Ahaz, împăratul lui Israel^(DY), care avusese o purtare fără frâu^(DZ) în Iuda şi păcătuise împotriva Domnului. ²⁰ Tiglat-Pilneser^(EA), împăratul Asiriei, a venit împotriva lui, s-a purtat cu el cum s-ar purta cu un vrăjmaş şi nu l-a ajutat. ²¹ Căci Ahaz a prădat Casa Domnului, casa împăratului şi a mai-marilor, ca să facă daruri împăratului Asiriei, dar nu i-a ajutat la nimic. ²² Pe vremea aceea, chiar când era la strâmtorare, a păcătuit şi mai mult împotriva Domnului, el, împăratul Ahaz. ²³ A adus jertfă^(EB) dumnezeilor Damascului, care-l bătuseră, şi a zis: „Fiindcă dumnezeii împăraţilor Siriei le vin în ajutor, le voi aduce şi eu jertfe, ca să-mi^(EC) ajute.” Dar ei au fost prilejul căderii lui şi a întregului Israel. ²⁴ Ahaz a strâns uneltele din Casa lui Dumnezeu şi a făcut bucăţi uneltele din Casa lui Dumnezeu. A închis^(ED) uşile Casei Domnului, şi-a făcut altare în toate colţurile Ierusalimului ²⁵ şi a ridicat înălţimi în fiecare cetate a lui Iuda, ca să aducă tămâie altor dumnezei. Şi a mâniat astfel pe Domnul, Dumnezeul părinţilor săi. ²⁶ Celelalte^(EE) fapte ale lui şi toate căile lui, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel. ²⁷ Ahaz a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea Ierusalimului, căci nu l-au pus în mormintele împăraţilor lui Israel. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ezechia.