David, uns drept rege al lui Iuda

După toate acestea, David L-a întrebat pe Domnul:

– Să mă duc în vreuna din cetăţile lui Iuda?

– Du-te! i-a răspuns Domnul.

– Unde să mă duc? L-a mai întrebat David.

– La Hebron, i-a răspuns Domnul.

David s-a dus acolo împreună cu soţiile sale, izreelita Ahinoam şi Abigail, văduva carmelitului Nabal. David i-a luat cu el şi pe oamenii săi, pe fiecare cu familia lui, iar aceştia au locuit în împrejurimile Hebronului. Bărbaţii din Iuda au venit şi l-au uns acolo pe David ca rege peste Casa lui Iuda. Când i s-a spus lui David că bărbaţii din Iabeşul Ghiladului sunt cei care l-au îngropat pe Saul, acesta a trimis mesageri la ei, spunându-le: „Binecuvântaţi să fiţi de Domnul pentru că aţi arătat această bunătate faţă de stăpânul vostru, Saul, îngropându-l. Fie ca Domnul să vă arate bunătate[a] şi credincioşie! Eu, de asemenea, vă voi arăta aceeaşi bunătate pentru fapta pe care aţi făcut-o. Acum, întăriţi-vă şi fiţi viteji căci stăpânul vostru, Saul, a murit, iar Casa lui Iuda m-a uns pe mine drept rege peste ei.“

Război între familia lui David şi cea a lui Saul

Între timp, Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Saul, l-a luat pe Iş-Boşet, fiul lui Saul, şi l-a trecut Iordanul, la Mahanayim, unde l-a făcut rege peste Ghilad, peste aşuriţi[b], peste Izreel, Efraim, Beniamin şi peste întregul Israel. 10 Iş-Boşet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când a început să domnească peste Israel şi a domnit timp de doi ani. Casa lui Iuda l-a urmat însă pe David. 11 Perioada cât a domnit David la Hebron, peste Casa lui Iuda, a fost de şapte ani şi şase luni. 12 Abner, fiul lui Ner, împreună cu slujitorii lui Iş-Boşet, a ieşit din Mahanayim şi a plecat la Ghivon. 13 Atunci Ioab, fiul Ţeruiei, împreună cu slujitorii lui David au ieşit şi ei şi i-au întâlnit la iazul din Ghivon. Un grup stătea de-o parte a iazului şi un grup stătea de cealaltă parte. 14 Abner i-a zis lui Ioab:

– Să se lupte tinerii între ei, înaintea noastră!

– Bine! a răspuns Ioab.

15 Tinerii s-au înfăţişat în număr egal: doisprezece pentru Beniamin şi pentru Iş-Boşet şi doisprezece dintre slujitorii lui David. 16 Fiecare, apucându-şi adversarul de cap, i-a înfipt sabia în coastă şi au murit toţi deodată. De aceea locul acela, care se află în Ghivon, s-a numit de atunci Helkat-Haţurim[c]. 17 Lupta a fost foarte aprigă în acea zi, iar Abner şi bărbaţii lui Israel au fost bătuţi de către slujitorii lui David. 18 Se aflau acolo şi cei trei fii ai Ţeruiei: Ioab, Abişai şi Asael. Asael alerga la fel de repede ca o gazelă sălbatică. 19 A pornit în urmărirea lui Abner, fără a se abate la dreapta sau la stânga de la urmărirea acestuia. 20 Abner s-a uitat în urmă şi a întrebat:

– Tu eşti, Asael?

– Eu sunt, i-a răspuns Asael.

21 Atunci Abner i-a zis:

– Abate-te la dreapta sau la stânga, prinde pe unul dintre tineri şi ia-i armura!

Asael însă nu s-a abătut de la a-l urmări. 22 Abner i-a zis din nou lui Asael:

– Nu mă mai urmări! De ce să te ucid? Cum îl voi mai putea privi în faţă pe fratele tău Ioab?

23 Dar Asael a refuzat să se oprească din urmărire. Atunci Abner l-a lovit în stomac cu capătul suliţei care i-a ieşit prin spate. Asael a murit pe loc şi toţi cei care ajungeau la locul în care acesta a murit se opreau.

24 Ioab şi Abişai au continuat să-l urmărească pe Abner. Pe înserate au ajuns la dealul Ama, care se află la răsărit de Ghiah, pe drumul care duce spre pustia Ghivon. 25 În acelaşi timp, beniamiţii s-au adunat în jurul lui Abner, au format o ceată şi s-au aşezat pe vârful unui alt deal. 26 Abner l-a strigat pe Ioab şi i-a zis:

– Trebuie ca sabia să nimicească la nesfârşit? Nu-ţi dai seama că se va sfârşi cu amărăciune? Cât timp va mai trece până când vei porunci oamenilor tăi să nu-şi mai urmărească fraţii?

27 Ioab i-a răspuns:

– Viu este Dumnezeu că, dacă nu ai fi vorbit, oamenii mei ar fi continuat urmărirea fraţilor lor până dimineaţă.

28 Apoi Ioab a sunat din corn şi toţi oamenii săi s-au oprit; nu i-au mai urmărit pe israeliţi şi nici nu s-au mai luptat cu ei. 29 Atunci Abner, împreună cu oamenii săi, au mărşăluit toată noaptea aceea prin Araba[d]. Au trecut Iordanul, au străbătut tot Bitronul[e] şi au ajuns la Mahanayim. 30 În acelaşi timp, Ioab s-a întors de la urmărirea lui Abner şi şi-a adunat toţi oamenii. Dintre slujitorii lui David, în afară de Asael, au murit doar nouăsprezece bărbaţi. 31 Slujitorii lui David însă au ucis dintre beniamiţii care erau cu Abner trei sute şaizeci de bărbaţi. 32 Apoi au luat trupul lui Asael şi l-au îngropat în mormântul familiei sale din Betleem. Ioab şi oamenii săi au mărşăluit toată noaptea, ajungând la Hebron în zori.

Footnotes

  1. 2 Samuel 2:6 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  2. 2 Samuel 2:9 TM; Siriacă, VUL: Gheşur (gheşuriţi); Tg: aşeriţi, care este varianta cea mai probabilă
  3. 2 Samuel 2:16 Helkat-Haţurim înseamnă Locul Săbiilor sau Locul Ostilităţilor
  4. 2 Samuel 2:29 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileii până la Marea Roşie; de obicei se referă la Valea Iordanului
  5. 2 Samuel 2:29 Sau au mărşăluit întreaga dimineaţă; sau tot defileul, sensul termenului ebraic fiind nesigur

David, împărat al lui Iuda la Hebron

După aceea, David a întrebat(A) pe Domnul: „Să mă sui în vreuna din cetăţile lui Iuda?” Domnul i-a răspuns: „Suie-te”. David a zis: „Unde să mă sui?” Şi Domnul a răspuns: „La(B) Hebron”. David s-a suit acolo cu cele două neveste(C) ale sale: Ahinoam din Izreel şi Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal. David a luat cu el şi pe oamenii(D) care erau la el, pe fiecare cu casa lui, şi au locuit în cetăţile Hebronului. Bărbaţii lui Iuda au(E) venit şi au uns acolo pe David ca împărat peste casa lui Iuda. Au dat de ştire lui David că oamenii(F) din Iabesul Galaadului au îngropat pe Saul. David a trimis nişte soli oamenilor din Iabesul Galaadului să le spună: „Binecuvântaţi(G) să fiţi de Domnul, fiindcă aţi arătat astfel bunăvoinţă faţă de Saul, stăpânul vostru, şi l-aţi îngropat! Şi acum, Domnul(H) să vă arate bunătate şi credincioşie! Vă voi face şi eu bine, pentru că v-aţi purtat astfel. Să vi se întărească mâinile şi fiţi viteji, căci stăpânul vostru Saul a murit, şi pe mine m-a uns casa lui Iuda împărat peste ea”.

Iş-Boşet, împărat al lui Israel la Mahanaim

Însă Abner(I), fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Saul, a luat pe Iş-Boşet, fiul lui Saul, şi l-a trecut la Mahanaim. L-a pus împărat peste Galaad, peste gheşuriţi, peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin, peste tot Israelul. 10 Iş-Boşet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când s-a făcut împărat al lui Israel şi a domnit doi ani. Numai casa lui Iuda a rămas lipită de David. 11 Timpul(J) cât a domnit David la Hebron peste casa lui Iuda a fost de şapte ani şi şase luni.

Abner ucide pe Asael

12 Abner, fiul lui Ner, şi oamenii lui Iş-Boşet, fiul lui Saul, au ieşit din Mahanaim ca să meargă asupra Gabaonului(K). 13 Ioab, fiul Ţeruiei, şi oamenii lui David au pornit şi ei. S-au întâlnit la iazul(L) din Gabaon şi s-au oprit unii dincoace de iaz şi ceilalţi dincolo. 14 Abner a zis lui Ioab: „Să se scoale tinerii aceştia şi să se bată înaintea noastră!” Ioab a răspuns: „Să se scoale!” 15 S-au sculat şi au înaintat în acelaşi număr: doisprezece din Beniamin pentru Iş-Boşet, fiul lui Saul, şi doisprezece inşi ai lui David. 16 Fiecare, apucând pe potrivnicul lui de cap, i-a împlântat sabia în coastă şi au căzut toţi deodată. Şi locul acela de lângă Gabaon s-a numit Helcat-Haţurim (Locul Săbiilor). 17 În ziua aceea a fost o luptă foarte aprigă, în care Abner şi bărbaţii lui Israel au fost bătuţi de oamenii lui David. 18 Acolo se aflau cei(M) trei fii ai Ţeruiei: Ioab, Abişai şi Asael. Asael era iute(N) de picioare, ca(O) o căprioară de câmp. 19 El a urmărit pe Abner fără să se abată la dreapta sau la stânga. 20 Abner s-a uitat înapoi şi a zis: „Tu eşti, Asael?” Şi el a răspuns: „Eu”. 21 Abner i-a zis: „Abate-te la dreapta sau la stânga, pune mâna pe unul din tinerii aceştia şi ia-i armele.” Dar Asael n-a vrut să se abată dindărătul lui. 22 Abner a zis iarăşi lui Asael: „Abate-te dinapoia mea. Pentru ce să te lovesc şi să te trântesc la pământ? Cum voi ridica apoi faţa înaintea fratelui tău Ioab?” 23 Şi Asael n-a vrut să se abată. Atunci, Abner l-a lovit în pântece(P) cu capătul de jos al suliţei şi suliţa a ieşit pe dinapoi. A căzut şi a murit pe loc. Toţi cei ce ajungeau în locul unde căzuse Asael mort se opreau. 24 Ioab şi Abişai au urmărit pe Abner. Şi, la asfinţitul soarelui, au ajuns la coasta Ama, care este în dreptul Ghiahului, pe drumul care duce în pustia Gabaonului. 25 Fiii lui Beniamin s-au adunat în urma lui Abner, au făcut o ceată şi s-au oprit pe vârful unui deal. 26 Abner a chemat pe Ioab şi a zis: „Oare mereu are să sfâşie sabia? Nu ştii că la sfârşit va fi amar? Până când vei pregeta să spui poporului să nu mai urmărească pe fraţii lui?” 27 Ioab a răspuns: „Viu este Dumnezeu că, dacă n-ai(Q) fi vorbit, poporul n-ar fi încetat până mâine dimineaţă să urmărească pe fraţii lui.” 28 Şi Ioab a sunat din trâmbiţă şi tot poporul s-a oprit; n-au mai urmărit pe Israel şi nici nu s-au mai bătut. 29 Abner şi oamenii lui au mers toată noaptea în câmpie; au trecut Iordanul, au străbătut în întregime Bitronul şi au ajuns la Mahanaim. 30 Ioab s-a întors de la urmărirea lui Abner şi a adunat tot poporul: lipseau nouăsprezece inşi din oamenii lui David şi Asael. 31 Dar oamenii lui David omorâseră trei sute şaizeci de inşi din bărbaţii lui Beniamin şi ai lui Abner. 32 Au luat pe Asael şi l-au îngropat în mormântul tatălui său, la Betleem. Ioab şi oamenii lui au mers toată noaptea şi li s-au revărsat zorile în Hebron.