16 Au adus Chivotul lui Dumnezeu şi l-au aşezat în mijlocul cortului pe care i l-a întins David. Apoi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi de tot şi jertfe de pace[a]. După ce a terminat de adus arderile de tot şi jertfele de pace, David a binecuvântat poporul în Numele Domnului şi a împărţit întregului Israel, fiecărui bărbat şi fiecărei femei, câte o pâine rotundă, o bucată de carne şi o turtă cu stafide. Înaintea Chivotului i-a pus pe unii dintre leviţii slujitori ca să-L amintească, să-L mărturisească şi să-L laude pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Asaf era căpetenia, Zaharia – al doilea în rang, iar Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel cântau din harfe şi din lire. Asaf era pus să cânte la chimvale, iar preoţii Benaia şi Iahaziel sunau continuu din trâmbiţe înaintea Chivotului Legământului cu Domnul.

Psalmul de laudă al lui David

Aşadar, în ziua aceea David i-a numit, pentru prima dată, pe Asaf şi pe rudele lui ca responsabili să aducă laude Domnului.

„Lăudaţi-L pe Domnul,
chemaţi Numele Lui,
        faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui!
Cântaţi-I, cântaţi în cinstea Lui,
    vestiţi toate isprăvile Lui!
10 Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfânt!
    Să se bucure inima celor ce-L caută pe Domnul!
11 Căutaţi pe Domnul şi puterea Lui,
    căutaţi totdeauna faţa Lui!
12 Aduceţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut,
    de semnele şi de hotărârile gurii Sale,
13 sămânţă[b] a robului Său Israel,
    fii ai lui Iacov, aleşii Lui!

14 El este Domnul, Dumnezeul nostru,
    şi judecăţile Lui se împlinesc pe tot pământul.
15 Aduceţi-vă aminte[c] mereu de legământul Lui,
    de cuvântul pe care l-a poruncit pentru o mie de generaţii,
16 de legământul pe care l-a încheiat cu Avraam,
    de jurământul Lui către Isaac,
17 pe care l-a întărit faţă de Iacov printr-o hotărâre
    şi faţă de Israel printr-un legământ veşnic,
18 spunând: «Ţie îţi voi da ţara Canaanului
    ca parte a moştenirii voastre!»
19 Pe atunci erau doar câţiva bărbaţi
    – puţini la număr – şi erau peregrini în ţară;[d]
20 călătoreau de la un neam la altul,
    şi de la un regat la altul.
21 El nu a mai îngăduit nici unui om să-i asuprească
    şi a mustrat regi de dragul lor:
22 «Nu vă atingeţi de unşii Mei
    şi nu-i vătămaţi pe profeţii Mei!»

23 Cântaţi Domnului toţi locuitorii pământului!
    Vestiţi în fiecare zi mântuirea Lui!
24 Istorisiţi printre neamuri slava Lui
    şi printre toate popoarele – minunile Lui!

25 Căci mare este Domnul şi foarte vrednic să fie lăudat!
    El este mai de temut decât toţi zeii!
26 Toţi zeii popoarelor sunt doar nişte idoli,
    dar Domnul a făcut cerurile.
27 Măreţia şi strălucirea sunt înaintea feţei Lui,
    iar puterea şi bucuria – în Locuinţa Lui.

28 Familii ale popoarelor, daţi Domnului,
    daţi Domnului slavă şi cinstiţi-I puterea!
29 Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Său!
    Aduceţi un dar şi veniţi înaintea Lui!
        Închinaţi-vă Domnului cu podoabe sfinte[e].
30 Tot pământul să tremure înaintea Lui!
    Lumea stă neclintită şi nu poate fi clătinată.
31 Să se bucure cerurile şi să se înveselească pământul!
    Să se spună printre neamuri: «Domnul împărăţeşte!»
32 Să vuiască marea şi tot ce este în ea,
    să tresalte câmpia şi tot ce este pe ea!
33 Atunci copacii pădurii vor chiui înaintea Domnului,
    căci El vine să judece pământul.

34 Lăudaţi pe Domnul, căci este bun!
    Îndurarea[f] Lui ţine pe vecie![g]
35 Ziceţi: «Izbăveşte-ne, Dumnezeul mântuirii noastre,
    strânge-ne şi izbăveşte-ne dintre neamuri,
ca să-Ţi lăudăm Numele Tău cel sfânt
    şi să ne fălim aducându-Ţi laudă.»

36 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
    din veşnicie în veşnicie!“

Tot poporul a zis „Amin!“ şi L-a lăudat pe Domnul.

37 David i-a lăsat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul pe Asaf şi pe rudele lui, ca să slujească întotdeauna înaintea Chivotului, împlinindu-şi datoria zi de zi. 38 L-a lăsat şi pe Obed-Edom împreună cu rudele lui, în număr de şaizeci şi opt. Obed-Edom, fiul lui Iedutun, şi Hosa erau portari. 39 David l-a pus pe preotul Ţadok împreună cu rudele lui, preoţii, înaintea Tabernaculului Domnului de pe înălţimea care era în Ghivon, 40 ca să aducă arderi de tot Domnului, pe altarul arderilor de tot, în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, potrivit cu tot ce este scris în Legea Domnului, pe care El a poruncit-o lui Israel. 41 Împreună cu ei se aflau Heman, Iedutun şi cei rămaşi dintre cei care fuseseră aleşi şi desemnaţi pe nume ca să-L laude pe Domnul, căci îndurarea Lui ţine pe vecie. 42 Heman şi Iedutun aveau cu ei trâmbiţe şi chimvale pentru cântăreţi, precum şi instrumente de cântat în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau portari.

43 După aceea poporul a plecat, fiecare la casa lui, iar David s-a întors să-şi binecuvânteze familia.

Footnotes

  1. 1 Cronici 16:1 Adesea tradus prin jertfe de comuniune sau jertfe de mulţumire, deoarece poartă şi aceste sensuri; şi în v. 2
  2. 1 Cronici 16:13 Termenul ebraic pentru sămânţă este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic
  3. 1 Cronici 16:15 TM; câteva mss LXX (vezi şi Ps. 105:8): El Îşi aduce aminte
  4. 1 Cronici 16:19 Un mss TM, LXX, VUL (vezi şi Ps. 105:12); cele mai multe mss TM: moştenire, / 19 deşi sunteţi puţini – cât de puţini! – şi călători în ţară»
  5. 1 Cronici 16:29 Sau : în splendoarea sfinţeniei Sale; sfinţenie se poate referi la Domnul Însuşi, la Tabernacul sau la îmbrăcămintea preoţească (vezi Ps. 110:3)
  6. 1 Cronici 16:34 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  7. 1 Cronici 16:34 Sau: Dragostea Lui este veşnică!; şi în v. 41

Orânduirile privitoare la slujbă

16 După ce au adus(A) chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru el şi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi-de-tot şi jertfe de mulţumiri. Când a isprăvit David de adus arderile-de-tot şi jertfele de mulţumiri, a binecuvântat poporul în Numele Domnului. Apoi a împărţit tuturor celor din Israel, bărbaţi şi femei, fiecăruia, câte o pâine, o bucată de carne şi o turtă de stafide. A dat leviţilor sarcina să facă slujba înaintea chivotului Domnului, să cheme(B), să laude şi să slăvească pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Aceştia erau: Asaf, căpetenia, Zaharia, al doilea după el, Ieiel, Şemiramot, Iehiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom şi Ieiel. Ei aveau instrumente de muzică, alăute şi harpe şi Asaf suna din ţimbale. Preoţii Benaia şi Iahaziel sunau mereu din trâmbiţe înaintea chivotului legământului lui Dumnezeu. În ziua aceea, David a însărcinat pentru întâiaşi dată pe Asaf şi fraţii săi să vestească(C) laudele Domnului.

Cântare de laudă

Lăudaţi(D) pe Domnul, chemaţi Numele Lui,
faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui înalte!
Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui!
Vorbiţi despre toate minunile Lui!
10 Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfânt!
Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!
11 Căutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui,
căutaţi necurmat Faţa Lui!
12 Aduceţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut,
de minunile Lui şi de judecăţile rostite de gura Lui,
13 voi, sămânţa lui Israel, robul Său,
copiii lui Iacov, aleşii Lui!
14 Domnul este Dumnezeul nostru;
judecăţile Lui se împlinesc pe tot pământul.
15 Aduceţi-vă aminte totdeauna de legământul Său;
de făgăduinţele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni,
16 de legământul pe care l-a făcut(E) cu Avraam
şi de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac;
17 El l-a făcut o lege pentru Iacov,
un legământ veşnic pentru Israel,
18 zicând: „Îţi voi da ţara Canaanului
ca moştenire care v-a căzut la împărţeală.”
19 Ei erau puţini la număr atunci,
foarte(F) puţini la număr, şi străini în ţara aceea.
20 Şi mergeau de la un neam la altul
şi de la o împărăţie la un alt popor,
21 dar El n-a îngăduit nimănui să-i asuprească
şi a pedepsit(G) împăraţi din pricina lor,
22 zicând: „Nu(H) vă atingeţi de unşii Mei,
şi nu faceţi niciun rău prorocilor mei!
23 Cântaţi(I) Domnului, toţi locuitorii pământului!
Vestiţi din zi în zi mântuirea Lui;
24 povestiţi printre neamuri slava Lui,
printre toate popoarele minunile Lui!
25 Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă,
El este de temut mai presus de toţi dumnezeii,
26 căci toţi dumnezeii popoarelor sunt(J) idoli,
dar Domnul a făcut cerurile.
27 Măreţia şi strălucirea sunt înaintea Feţei Lui,
tăria şi bucuria sunt în locaşul Lui.
28 Familii de popoare, daţi Domnului,
daţi Domnului slavă şi cinste!
29 Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui!
Aduceţi daruri şi veniţi înaintea Lui,
închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte.
30 Tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului!
Căci lumea este întărită şi nu se clatină.
31 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul!
Să se spună printre neamuri că Domnul împărăţeşte!
32 Să urle marea cu tot ce este în ea!
Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea!
33 Să chiuie copacii din pădure
înaintea Domnului! Căci El vine
să judece pământul.
34 Lăudaţi(K) pe Domnul, căci este bun,
căci îndurarea Lui ţine în veac!
35 Ziceţi(L): ‘Mântuieşte-ne, Dumnezeul mântuirii, strânge-ne şi scoate-ne din mijlocul neamurilor,
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
şi să ne punem slava în a Te lăuda!
36 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie!’ ”

Şi tot(M) poporul(N) a zis: „Amin!” şi lăuda pe Domnul! 37 David a lăsat acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, pe Asaf şi pe fraţii lui, ca să slujească necurmat înaintea chivotului, împlinindu-şi datoria zi de zi. 38 A lăsat pe Obed-Edom şi pe Hosa cu fraţii lor, în număr de şaizeci şi opt, pe Obed-Edom, fiul lui Ieditun, şi pe Hosa, ca uşieri. 39 A pus pe preotul Ţadoc şi pe preoţi, fraţii săi, înaintea(O) locaşului Domnului, pe înălţimea(P) din Gabaon, 40 ca să aducă necurmat Domnului arderi-de-tot, dimineaţa şi seara(Q), pe altarul arderilor-de-tot şi să împlinească tot ce este scris în Legea Domnului, poruncită lui Israel de Domnul. 41 Cu ei erau Heman şi Iedutun, şi ceilalţi care fuseseră aleşi şi numiţi pe nume ca să laude pe Domnul, căci îndurarea(R) Lui ţine în veac. 42 Cu ei erau Heman şi Iedutun, care aveau trâmbiţe şi ţimbale pentru cei ce sunau din ele şi instrumente pentru cântări în cinstea lui Dumnezeu. Fiii lui Iedutun erau uşieri. 43 Tot poporul(S) s-a dus fiecare la casa lui şi David s-a întors să-şi binecuvânteze casa.

Ministering Before the Ark(A)(B)(C)

16 They brought the ark of God and set it inside the tent that David had pitched(D) for it, and they presented burnt offerings and fellowship offerings before God. After David had finished sacrificing the burnt offerings and fellowship offerings, he blessed(E) the people in the name of the Lord. Then he gave a loaf of bread, a cake of dates and a cake of raisins(F) to each Israelite man and woman.

He appointed some of the Levites to minister(G) before the ark of the Lord, to extol,[a] thank, and praise the Lord, the God of Israel: Asaph was the chief, and next to him in rank were Zechariah, then Jaaziel,[b] Shemiramoth, Jehiel, Mattithiah, Eliab, Benaiah, Obed-Edom and Jeiel. They were to play the lyres and harps, Asaph was to sound the cymbals, and Benaiah and Jahaziel the priests were to blow the trumpets regularly before the ark of the covenant of God.

That day David first appointed Asaph and his associates to give praise(H) to the Lord in this manner:

Give praise(I) to the Lord, proclaim his name;
    make known among the nations(J) what he has done.
Sing to him, sing praise(K) to him;
    tell of all his wonderful acts.
10 Glory in his holy name;(L)
    let the hearts of those who seek the Lord rejoice.
11 Look to the Lord and his strength;
    seek(M) his face always.

12 Remember(N) the wonders(O) he has done,
    his miracles,(P) and the judgments he pronounced,
13 you his servants, the descendants of Israel,
    his chosen ones, the children of Jacob.
14 He is the Lord our God;
    his judgments(Q) are in all the earth.

15 He remembers[c](R) his covenant forever,
    the promise he made, for a thousand generations,
16 the covenant(S) he made with Abraham,
    the oath he swore to Isaac.
17 He confirmed it to Jacob(T) as a decree,
    to Israel as an everlasting covenant:
18 “To you I will give the land of Canaan(U)
    as the portion you will inherit.”

19 When they were but few in number,(V)
    few indeed, and strangers in it,
20 they[d] wandered(W) from nation to nation,
    from one kingdom to another.
21 He allowed no one to oppress them;
    for their sake he rebuked kings:(X)
22 “Do not touch my anointed ones;
    do my prophets(Y) no harm.”

23 Sing to the Lord, all the earth;
    proclaim his salvation day after day.
24 Declare his glory(Z) among the nations,
    his marvelous deeds among all peoples.

25 For great is the Lord and most worthy of praise;(AA)
    he is to be feared(AB) above all gods.(AC)
26 For all the gods of the nations are idols,
    but the Lord made the heavens.(AD)
27 Splendor and majesty are before him;
    strength and joy are in his dwelling place.

28 Ascribe to the Lord, all you families of nations,
    ascribe to the Lord glory and strength.(AE)
29 Ascribe to the Lord the glory due his name;(AF)
    bring an offering and come before him.
Worship the Lord in the splendor of his[e] holiness.(AG)
30     Tremble(AH) before him, all the earth!
    The world is firmly established; it cannot be moved.(AI)

31 Let the heavens rejoice, let the earth be glad;(AJ)
    let them say among the nations, “The Lord reigns!(AK)
32 Let the sea resound, and all that is in it;(AL)
    let the fields be jubilant, and everything in them!
33 Let the trees(AM) of the forest sing,
    let them sing for joy before the Lord,
    for he comes to judge(AN) the earth.

34 Give thanks(AO) to the Lord, for he is good;(AP)
    his love endures forever.(AQ)
35 Cry out, “Save us, God our Savior;(AR)
    gather us and deliver us from the nations,
that we may give thanks to your holy name,
    and glory in your praise.”
36 Praise be to the Lord, the God of Israel,(AS)
    from everlasting to everlasting.

Then all the people said “Amen” and “Praise the Lord.”

37 David left Asaph and his associates before the ark of the covenant of the Lord to minister there regularly, according to each day’s requirements.(AT) 38 He also left Obed-Edom(AU) and his sixty-eight associates to minister with them. Obed-Edom son of Jeduthun, and also Hosah,(AV) were gatekeepers.

39 David left Zadok(AW) the priest and his fellow priests before the tabernacle of the Lord at the high place in Gibeon(AX) 40 to present burnt offerings to the Lord on the altar of burnt offering regularly, morning and evening, in accordance with everything written in the Law(AY) of the Lord, which he had given Israel. 41 With them were Heman(AZ) and Jeduthun and the rest of those chosen and designated by name to give thanks to the Lord, “for his love endures forever.” 42 Heman and Jeduthun were responsible for the sounding of the trumpets and cymbals and for the playing of the other instruments for sacred song.(BA) The sons of Jeduthun(BB) were stationed at the gate.

43 Then all the people left, each for their own home, and David returned home to bless his family.

Footnotes

  1. 1 Chronicles 16:4 Or petition; or invoke
  2. 1 Chronicles 16:5 See 15:18,20; Hebrew Jeiel, possibly another name for Jaaziel.
  3. 1 Chronicles 16:15 Some Septuagint manuscripts (see also Psalm 105:8); Hebrew Remember
  4. 1 Chronicles 16:20 One Hebrew manuscript, Septuagint and Vulgate (see also Psalm 105:12); most Hebrew manuscripts inherit, / 19 though you are but few in number, / few indeed, and strangers in it.” / 20 They
  5. 1 Chronicles 16:29 Or Lord with the splendor of