1 Corintieni 2
Nouă Traducere În Limba Română
2 Fraţilor, şi eu, când am venit la voi, n-am venit vestindu-vă taina lui Dumnezeu prin cuvinte elevate sau printr-o înţelepciune strălucită, 2 pentru că am hotărât să nu ştiu nimic între voi decât pe Isus Cristos şi pe El răstignit. 3 Eu am venit la voi în slăbiciune, în frică şi în mare tremur, 4 iar cuvântul şi predicarea mea nu se bazau pe vorbele convingătoare ale înţelepciunii, ci pe dovada Duhului şi a puterii, 5 ca astfel credinţa voastră să nu fie întemeiată pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Înţelepciunea care vine prin Duhul
6 Totuşi ceea ce vorbim noi printre cei maturi este o înţelepciune, dar nu a veacului acestuia şi nici a conducătorilor acestui veac, cărora li se va pune capăt, 7 ci vorbim despre înţelepciunea tainică[a] a lui Dumnezeu, care a fost ascunsă şi pe care Dumnezeu a destinat-o, înainte de a fi veacurile, pentru gloria noastră. 8 Nici unul dintre conducătorii acestei lumi n-a înţeles-o, pentru că, dacă ar fi înţeles-o, nu L-ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9 Totuşi, aşa cum este scris:
„Nici un ochi n-a văzut,
nici o ureche n-a auzit
şi la mintea omului nu s-a suit
ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru cei care-L iubesc.“[b]
10 Dumnezeu însă ne-a descoperit aceste lucruri prin Duhul, pentru că Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 Cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, dacă nu duhul omului, care este în el? Tot astfel, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu, în afară de Duhul lui Dumnezeu. 12 Însă noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile care ne-au fost oferite prin har de către Dumnezeu. 13 Nu vorbim prin cuvinte învăţate prin înţelepciunea omenească, ci prin învăţături de la Duhul, întrebuinţând lucrurile duhovniceşti pentru cei duhovniceşti. 14 Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, şi nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. 15 Cel duhovnicesc însă judecă toate lucrurile, iar el nu poate fi judecat de nimeni. 16 Căci
„Cine a cunoscut gândul Domnului,
ca să-L poată sfătui?“[c]
Noi însă avem gândul lui Cristos.
Footnotes
- 1 Corintieni 2:7 În NT, prin taină se înţelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său; taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credinţă o înţeleg; contrar religiilor misterelor, foarte răspândite în acea vreme în lumea greco-romană, care susţineau că tainele erau cunoscute numai de cei iniţiaţi
- 1 Corintieni 2:9 Vezi Is. 64:4
- 1 Corintieni 2:16 Vezi Is. 40:13
1 Corinteni 2
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Propovăduirea lui Pavel
2 Cât despre mine, fraţilor, când am venit la voi, n-am(A) venit să vă vestesc taina(B) lui Dumnezeu cu o vorbire sau înţelepciune strălucită. 2 Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât(C) pe Isus Hristos şi pe El răstignit. 3 Eu însumi, când am(D) venit în mijlocul vostru, am(E) fost slab, fricos şi plin de cutremur. 4 Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu(F) stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci(G) într-o dovadă dată de Duhul şi de putere, 5 pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea(H) lui Dumnezeu.
Înţelepciunea creştină
6 Totuşi ceea ce propovăduim noi printre cei(I) desăvârşiţi este o înţelepciune(J), dar nu a veacului acestuia, nici a fruntaşilor veacului acestuia, care(K) vor fi nimiciţi. 7 Noi propovăduim înţelepciunea lui Dumnezeu, cea tainică şi ţinută ascunsă, pe care(L) o rânduise Dumnezeu, spre slava noastră, mai înainte de veci, 8 şi pe care(M) n-a cunoscut-o niciunul din fruntaşii veacului acestuia; căci, dacă(N) ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei. 9 Dar, după cum este scris: „Lucruri(O) pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”. 10 Nouă însă Dumnezeu ni(P) le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. 11 În adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, afară(Q) de duhul omului, care este în el? Tot aşa(R), nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu afară de Duhul lui Dumnezeu. 12 Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul(S) care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. 13 Şi vorbim(T) despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. 14 Dar(U) omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci(V) pentru el sunt o nebunie, şi(W) nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. 15 Omul duhovnicesc(X), dimpotrivă, poate să judece totul şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni. 16 Căci(Y) „cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură?” Noi(Z) însă avem gândul lui Hristos.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
