Add parallel Print Page Options

Queˈxcˈu̱b rib re nak teˈxchap li Jesús

26  Ut nak quirakeˈ li Jesús chixyebal chixjunil li a̱tin aˈin, quixye reheb lix tzolom: ―La̱ex nequenau nak cuib cutan chic ma̱ nacuulac xkˈehil li pascua re xninkˈeinquil chanru nak queˈcoleˈ ut queˈel laj Israel saˈ li tenamit Egipto. Ut la̱in li Cˈajolbej tinkˈaxtesi̱k re nak tinqˈuehekˈ chiru cruz. Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tzˈi̱b ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj judío queˈxchˈutub ribeb chiru neba̱l re li rochoch lix yucuaˈileb laj tij, Caifás xcˈabaˈ. Ut queˈxcˈu̱b ribeb re nak teˈxchap li Jesús ut re nak teˈxyoˈob a̱tin chirix re xcamsinquil. Ut queˈxye chiribileb rib: ―Incˈaˈ takachap li Jesús nak yo̱k li ninkˈe xban nak teˈpokˈ li tenamit saˈ kabe̱n ut teˈoc chi pletic kiqˈuin, chanqueb.

Li ixk quixqˈue li sununquil ban saˈ xjolom li Jesús

Li Jesús cuan aran Betania saˈ rochoch laj Simón li saklep rix. Chunchu saˈ me̱x nak quicuulac jun li ixk. Cuan jun chˈina me̱t yi̱banbil riqˈuin li terto̱quil pec alabastro xcˈabaˈ. Cuan li sununquil ban chi saˈ, kˈaxal terto xtzˈak. Li ixk quixqˈue li ban saˈ xjolom li Jesús. Nak queˈril aˈan, eb lix tzolom queˈjoskˈoˈ ut queˈxye chi ribileb rib: ―¿Cˈaˈut nak xsach li sununquil ban aˈin chi ma̱cˈaˈ rajbal? Xru raj xcˈayiman chi kˈaxal terto xtzˈak ut xkajeqˈui raj li tumin reheb li nebaˈ, chanqueb. 10 Li Jesús quixnau li cˈaˈru yo̱queb chixyebal ut quixye reheb: ―¿Cˈaˈut nak yo̱quex chixchˈiˈchˈiˈinquil li ixk aˈin? Canabomak xcuechˈinquil xban nak us li xba̱nu cue. 11 Li nebaˈ junelic cua̱nkeb saˈ e̱ya̱nk. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta chi junelic e̱riqˈuin. 12 Li ixk aˈin us li xba̱nu cue nak xqˈue li sununquil ban saˈ inbe̱n. Ma̱jiˈ nincam abanan ac xinixban re lin mukbal. 13 Relic chi ya̱l tinye e̱re yalak bar ta̱yema̱nk resil li colba‑ib saˈ chixjunil li ruchichˈochˈ, ta̱yema̱nk ajcuiˈ resil li cˈaˈru xba̱nu cue li ixk aˈin re xjulticanquil aˈan, chan.

Laj Judas Iscariote quixyechiˈi xkˈaxtesinquil li Jesús saˈ rukˈeb li xbe̱nil aj tij

14 Ut laj Judas Iscariote, jun reheb li cablaju chi xtzolom li Jesús, co̱ riqˈuineb lix be̱nil aj tij. 15 Ut quixye reheb: ―¿Joˈ nimal te̱qˈue cue cui tinkˈaxtesi li Jesús e̱re? chan reheb. Ut eb aˈan queˈxcˈu̱b nak teˈxqˈue laje̱b xcaˈcˈa̱l chi tumin plata re. 16 Ut chalen saˈ li cutan aˈan, laj Judas yo̱ chixsicˈbal jokˈe tixqˈue rib re nak tixkˈaxtesi li Jesús saˈ rukˈeb.

Xticlajic chak li Lokˈoni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo

17 Saˈ li xbe̱n cutan re li ninkˈe nak nequeˈxcuaˈ li caxlan cua chi ma̱cˈaˈ xchˈamal, queˈchal lix tzolom riqˈuin li Jesús ut queˈxye re: ―¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak li naˈajej re ta̱tzaca cuiˈ li mayejanbil xul? chanqueb. 18 Ut li Jesús quixye reheb: ―Ayukex saˈ li tenamit riqˈuin li cui̱nk li xinye e̱re, ut te̱ye re, “Chan laj tzolonel nak cuulac re xkˈehil lix camic. Ta̱raj xnumsinquil li ninkˈe Pascua saˈ la̱ cuochoch rochbeneb lix tzolom,” chaˈkex re li cui̱nk. 19 Ut eb lix tzolom queˈxba̱nu joˈ queˈyeheˈ reheb xban li Jesús ut aran queˈxcauresi li ninkˈe. 20 Ut nak qui‑ecuu saˈ li cutan aˈan, quicˈojla li Jesús saˈ me̱x rochbeneb lix cablaju chi tzolom. 21 Ut nak yo̱queb chi cuaˈac, li Jesús quixye reheb: ―Relic chi ya̱l tinye e̱re nak jun e̱re la̱ex ta̱kˈaxtesi̱nk cue saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc cue, chan. 22 Ut ma̱cˈaˈ joˈ nak queˈrahoˈ saˈ xchˈo̱leb. Ut chi xjunju̱nkaleb queˈxpatzˈ re: ―¿Ma la̱in ta biˈ tinkˈaxtesi̱nk a̱cue, Ka̱cuaˈ?― 23 Quichakˈoc li Jesús ut quixye reheb: ―Li ta̱kˈaxtesi̱nk cue, aˈan li tixtzˈa xcaxlan cua saˈ li secˈ li tintzˈa cuiˈ li cue la̱in. 24 Relic chi ya̱l la̱in li Cˈajolbej tincamsi̱k joˈ tzˈi̱banbil retalil chicuix saˈ li Santil Hu. Abanan raylal cuan saˈ xbe̱n li cui̱nk aˈan li ta̱kˈaxtesi̱nk cue. Kˈaxal us raj chokˈ re li cui̱nk aˈan nak incˈaˈ raj quiyoˈla, chan li Jesús. 25 Tojoˈnak quichakˈoc laj Judas li ta̱kˈaxtesi̱nk re ut quixye: ―¿Malaj ut la̱in li yo̱cat chinyebal, at tzolonel? Ut li Jesús quixye re: ―La̱at xaye a̱cuib. 26 Ut nak yo̱queb chi cuaˈac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojoˈnak quixjeqˈui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: ―Cˈulumak, cuaˈomak. Aˈan aˈin lin tzˈejcual.― 27 Ut quixchap ajcuiˈ li secˈ re ucˈac ut quixbantioxi chiru li Dios ut quixqˈue reheb ut quixye reheb: ―Ucˈumak li cuan saˈ li secˈ aˈin che̱junilex, 28 xban nak aˈan aˈin lin quiqˈuel li ta̱hoyekˈ re nak ta̱cuyekˈ xma̱queb nabal chi tenamit. Ut aˈan ta̱xakaba̱nk xcuanquil li Acˈ Contrato. 29 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chalen anakcuan incˈaˈ chic tincuucˈ lix yaˈal ru li uva toj nak ta̱cuulak xkˈehil nak tincuucˈ cuiˈchic cuochbenex saˈ lix nimajcual cuanquilal lin Yucuaˈ, chan li Jesús.

Li Jesús quixye nak ta̱tzˈekta̱na̱k xban laj Pedro

30 Nak ac xeˈrakeˈ xbichanquil jun li bich re xlokˈoninquil li Dios, queˈco̱eb saˈ li tzu̱l Olivos. 31 Ut li Jesús quixye reheb: ―Che̱junilex la̱ex ta̱chˈina̱k le̱ chˈo̱l saˈ incˈabaˈ la̱in ut tine̱canab injunes chiru li kˈojyi̱n aˈin joˈ tzˈi̱banbil retalil saˈ li Santil Hu: Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner ut eb li carner teˈxchaˈchaˈi ribeb. 32 Ut nak acak xincuacli cuiˈchic chi yoˈyo saˈ xya̱nkeb li camenak la̱in xbe̱n cua tinxic che̱ru la̱ex aran Galilea, chan li Jesús. 33 Ut laj Pedro quichakˈoc ut quixye: ―Usta chixjunileb tateˈxcanab, abanan la̱in incˈaˈ tatincanab, chan. 34 Ut li Jesús quixye re: ―Relic chi ya̱l yo̱quin chixyebal a̱cue nak chiru li kˈojyi̱n aˈin toj ma̱jiˈ naya̱bac laj tzoˈ xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak incˈaˈ nacanau cuu.― 35 Ut laj Pedro quixye cuiˈchic: ―Ma̱ jokˈe tinye nak incˈaˈ ninnau a̱cuu, usta tineˈxcamsi a̱cuochben, chan. Ut joˈcan ajcuiˈ queˈxye chixjunileb lix tzolom.

Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní

36 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom saˈ li naˈajej Getsemaní. Ut quixye reheb lix tzolom: ―Cˈojlankex cuan arin roybeninquil nak tinxic chi tijoc toj leˈ, chan. 37 Ut quixcˈam chirix laj Pedro joˈqueb ajcuiˈ li cuib chi ralal laj Zebedeo. Ut li Jesús qui‑oc chi rahoc saˈ xchˈo̱l ut cˈajoˈ nak ta̱yotˈekˈ xchˈo̱l. 38 Ut quixye reheb: ―Cuan jun raylal saˈ inchˈo̱l ut yo̱ chinyotˈbal. Incˈaˈ chic nincuy nak nacuecˈa. Cana̱kex arin ut yoˈlenkex cuochben, chan. 39 Ut quibe̱c chic caˈchˈin li Jesús ut quixhupub rib saˈ chˈochˈ ut quitijoc. Ut quixye: ―At inYucuaˈ, cui ta naxqˈue rib, incˈaˈ raj tincˈul li raylal aˈin. Abanan chi‑uxma̱nk li cˈaˈru nacacuaj la̱at ut ma̱cuaˈ li nacuaj la̱in.― 40 Ut nak quisukˈi riqˈuineb lix tzolom, quixtauheb chi cua̱rc. Ut quixye re laj Pedro: ―¿Ma toj yo̱quex chi cua̱rc? ¿Ma incˈaˈ xru xexyoˈlec jun o̱rak cuochben? 41 Chexyoˈlek ut chextijok re nak incˈaˈ te̱qˈue e̱rib chi a̱le̱c. La̱ex nequeraj raj xba̱nunquil li us, abanan e̱junes incˈaˈ texru̱k, chan. 42 Ut li Jesús co̱ cuiˈchic xcaˈ sut chi tijoc ut quixye: ―At inYucuaˈ, cui ta naxqˈue rib nak incˈaˈ raj tincˈul li raylal aˈin, abanan chi‑uxma̱nk li cˈaˈru nacacuaj la̱at.― 43 Ut nak quisukˈi cuiˈchic li Jesús, quixtauheb cuiˈchic chi cua̱rc lix tzolom xban nak ma̱ caˈchˈin lix cuaraheb. 44 Quixcanabeb ut co̱ cuiˈchic chi tijoc rox sut ut joˈcan cuiˈchic quixtzˈa̱ma chiru li Dios. 45 Tojoˈnak quichal cuiˈchic riqˈuineb lix tzolom ut quixye reheb: ―¿Ma toj yo̱quex chi cua̱rc? Tzˈakalak li hila̱nc xeba̱nu. Ac xtau xkˈehil nak la̱in li Cˈajolbej tinkˈaxtesi̱k saˈ rukˈeb laj ma̱c. 46 Cuaclinkex anakcuan, yoˈkeb; cueˈ chak li ta̱kˈaxtesi̱nk cue saˈ rukˈeb li xicˈ nequeˈiloc cue, chan.

Nak queˈxcˈam chi pre̱xil li Jesús

47 Toj yo̱ ajcuiˈ chi a̱tinac li Jesús nak cox‑e̱lk laj Judas. Aˈan jun reheb li cablaju. Nabal queˈchal rochben taklanbileb chak xbaneb li xbe̱nil aj tij ut xbaneb laj cˈamol be saˈ xya̱nkeb laj judío. Cuanqueb xchˈi̱chˈ ut cuanqueb xcheˈ. 48 Li ta̱kˈaxtesi̱nk re ac xcˈu̱b chak rib riqˈuineb cˈaˈru li retalil li tixcˈut. Quixye reheb: ―Li ani tincuutzˈ ru, aˈan li te̱chap.― 49 Ut laj Judas co̱ chi junpa̱t riqˈuin li Jesús ut quixye re: ―¿Chan xacuil, at tzolonel?― ut quirutzˈ ru. 50 Ut li Jesús quixye re: ―Cuami̱g, ¿cˈaˈru a̱cuajom arin?― Tojoˈnak queˈnachˈoc riqˈuin li Jesús ut queˈxchap. 51 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix chˈi̱chˈ ut quixchˈot lix xic lix mo̱s li xbe̱nil aj tij. 52 Tojoˈnak quiyeheˈ re xban li Jesús: ―Qˈue la̱ chˈi̱chˈ saˈ lix naˈaj xban nak chixjunileb li nequeˈpletic riqˈuin chˈi̱chˈ, riqˈuin chˈi̱chˈ ajcuiˈ teˈosokˈ. 53 ¿Ma incˈaˈ nacanau nak naru tintzˈa̱ma chiru lin Yucuaˈ ut aˈan tixtakla raj chak anakcuan anakcuan qˈuila okˈob chi ángel chincolbal? 54 Abanan cui tixtakla raj chak eb li ángel, ¿chan raj ru nak ta̱tzˈaklok ru li tzˈi̱banbil saˈ li Santil Hu, li naxye nak joˈcaˈin tento ta̱cˈulma̱nk? chan li Jesús. 55 Ut saˈ li ho̱nal aˈan li Jesús quixye reheb li qˈuila tenamit, ―¿Ma la̱in ta biˈ aj e̱lkˈ nak xexchal chinchapbal riqˈuin cheˈ ut riqˈuin chˈi̱chˈ? Rajlal cutan nincˈojla saˈ e̱ya̱nk che̱tzolbal saˈ li rochoch li Dios ut incˈaˈ quine̱chap aran. 56 Abanan chixjunil aˈin x‑uxman re nak ta̱tzˈaklok ru li Santil Hu tzˈi̱banbil xbaneb li profeta. Tojoˈnak queˈe̱lelic chixjunileb lix tzolom ut queˈxcanab xjunes li Jesús.

Queˈxtzˈil a̱tin chirix li Jesús nak cuan chiru lix yucuaˈil eb laj tij

57 Ut li Jesús quicˈameˈ riqˈuin laj Caifás, lix yucuaˈileb laj tij. Aran chˈutchˈu̱queb laj tzˈi̱b ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj judío. 58 Ut laj Pedro chi najt yo̱ chak chixta̱kenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ruˈuj neba̱l saˈ rochoch lix yucuaˈileb laj tij. Qui‑oc aran ut quicˈojla saˈ xya̱nkeb laj cˈacˈalenel re nak ta̱ril cˈaˈru ta̱cana̱k cuiˈ. 59 Ut eb li xbe̱nil aj tij ut eb li nequeˈcˈamoc be saˈ xya̱nkeb laj judío ut chixjunileb li nequeˈtzˈiloc a̱tin yo̱queb chixsicˈbal chanru nak teˈxyoˈob junak a̱tin chirix li Jesús re nak ta̱ru̱k teˈxkˈaxtesi chi camsi̱c. 60 Abanan incˈaˈ queˈxtau usta nabal chi testigo aj ticˈtiˈeb cuanqueb aran. Toj queˈcuulac cuib chic li testigo aj ticˈtiˈeb, tojoˈnak queˈxtau chanru teˈxjit cuiˈ. 61 Li cuib aˈan queˈxye: ―Joˈcaˈin quixye li cui̱nk aˈin, “La̱in ta̱ru̱k tinjucˈ li rochoch li Dios ut chiru oxib cutan tinyi̱b cuiˈchic”, chan. 62 Ut quixakli lix yucuaˈileb laj tij ut quixye re li Jesús: ―¿Cˈaˈru nacaye la̱at? ¿Ma ma̱cˈaˈ nacaye chirix li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?― 63 Ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye. Ut li xyucuaˈileb aj tij quixye cuiˈchic re: ―Saˈ xcˈabaˈ li yoˈyo̱quil Dios ta̱ye ke cui la̱at li Cristo, li Ralal li Dios.― 64 Ut li Jesús quixye re: ―Ya̱l li xaye la̱at. Ut tinye ajcuiˈ e̱re nak chalen anakcuan tine̱ril la̱in li Cˈajolbej nak cˈojcˈo̱kin saˈ xnim ukˈ li nimajcual Dios ut tine̱ril ajcuiˈ nak yo̱kin chak chi cha̱lc cuiˈchic saˈ li chok saˈ choxa, chan. 65 Nak quirabi aˈan, li xyucuaˈileb laj tij quixpej li rakˈ xban xjoskˈil ut quixye: ―Aˈan xjuntakˈe̱ta rib riqˈuin li Dios. ¿Cˈaˈ chic ru aj e nak toj teˈxye ke cˈaˈru lix ma̱c? Ac xerabi nak xjuntakˈe̱ta rib riqˈuin li Dios. 66 ¿Cˈaˈru nequeye? ¿Ma cuan xma̱c malaj incˈaˈ? chan. Ut queˈchakˈoc ut queˈxye: ―Cuan xma̱c ut xcˈulub nak ta̱camsi̱k.― 67 Tojoˈnak cuan queˈchu̱ban re saˈ ru. Ut cuan queˈsacˈoc re ut cuan queˈpakˈlen re chi rukˈeb. 68 Ut queˈxye re: ―At Cristo, ye ke ani xsacˈoc a̱cue, chanqueb.

Laj Pedro quixye nak incˈaˈ naxnau ru li Jesús

69 Laj Pedro cuan chirix cab cˈojcˈo chi ruˈuj neba̱l. Quicuulac jun li ixk, xmo̱s li xyucuaˈileb laj tij. Quixye re laj Pedro: ―La̱at jun reheb li xeˈochbenin re li Jesús aj Galilea.― 70 Laj Pedro quiticˈtiˈic chiruheb chixjunileb ut quixye: ―La̱in incˈaˈ ninnau ru ani nacaye, chan. 71 Ut jun chic li ixk qui‑iloc re nak yo̱ chi e̱lc chire li cab. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: ―Li cui̱nk aˈin, aˈan jun qui‑ochbenin re li Jesús aj Nazaret. 72 Ut laj Pedro quiticˈtiˈic cuiˈchic xcaˈ cua. Quixpatzˈ xcˈabaˈ li Dios ut quixye: ―Incˈaˈ ninnau ru li cui̱nk aˈan, chan. 73 Ut junpa̱tak chican, li cuanqueb aran queˈjiloc riqˈuin laj Pedro ut queˈxye re: ―Relic chi ya̱l nak la̱at xcomoneb xban nak la̱ cua̱tinoba̱l nacˈutuc re nak la̱at aj Galilea.― 74 Ut laj Pedro qui‑oc chi majecua̱nc ut quixye riqˈuin juramento: ―Incˈaˈ ninnau ru li cui̱nk aˈan, chan. Ut saˈ ajcuiˈ li ho̱nal aˈan quiya̱bac laj tzoˈ xul. 75 Ut saˈ junpa̱t quinak saˈ xchˈo̱l laj Pedro li a̱tin li quiyeheˈ re xban li Jesús, “Nak toj ma̱jiˈ naya̱bac laj tzoˈ xul, la̱at ac xaye oxib sut nak incˈaˈ nacanau cuu.” Ut laj Pedro ma̱ cˈajoˈ nak quiyotˈeˈ xchˈo̱l. Qui‑el chirix cab ut cˈajoˈ nak quiya̱bac.