Add parallel Print Page Options

Tek ri Jesús xubij achique ri cˈo más rukˈij

18  Y ya cˈa tiempo riˈ tek ri discípulos xejel apo riqˈui ri Jesús, y xquicˈutuj cˈa chare: ¿Achique chake riyoj ri más nim rukˈij ri xticˈojeˈ pa rajawaren ri caj? xechaˈ.

Y ri Jesús can yacˈariˈ tek xusiqˈuij (xroyoj) jun ti acˈal y xuyaˈ chiriˈ pa quinicˈajal. Cˈacˈariˈ tek Riyaˈ xubij chique ri rudiscípulos: Can kitzij cˈa nbij chiwe, wi riyix ma nijel ta ri inaˈoj, wi ma yixoc ta achiˈel jun ti acˈal, ma xquixoc ta pa rajawaren ri caj. Xaxu (xaxe) wi cˈa ri xtuchˈutinirisaj riˈ achiˈel re jun ti acˈal reˈ, ya cˈa riˈ ri más nim rukˈij ri xticˈojeˈ chiquicojol ri yecˈo pa rajawaren ri caj. Xabachique ri nucˈul jun acˈal pa nubiˈ riyin, jun ri achiˈel reˈ, ma xu (xe) ta wi xtucˈul ri acˈal, xa can xquirucˈul chukaˈ riyin.

Juyiˈ oc ruwech ri winek ri nibano chare jun ralcˈual ri Dios chi nitzak pa mac

Y xabachique cˈa winek ri nuben chi nitzak pa mac jun chique re tak acˈalaˈ reˈ, ri yin quiniman riyin, ri winek ri xbano ri pokon riˈ, nimalaj rucˈayewal nipe pa ruwiˈ. Rumariˈ xa utz na jubaˈ chi ximon ta el jun nimalaj abej chukul y nbecˈak ca pa mar, que chuwech chi nuben chare jun coˈol chi nitzak pa mac. Y ri abej ri ximon ta el chukul ri winek riˈ can ta ya ri abej ri nucusex riche (rixin) chi niban ri quiˈen, ri nisitix ruma jun bur. Juyiˈ oc quiwech ri winek ri yecˈo chuwech re ruwachˈulef, ruma yecˈo ri yebano chique chi yemacun. Can cˈo wi cˈa chi queriˈ nicˈulwachitej chuwech re ruwachˈulef. Pero juyiˈ cˈa oc ruwech ri winek ri nibano chare jun chic chi nimacun.

Xa rumacˈariˈ wi xa ta jun akˈaˈ o jun awaken ri nibano chawe chi yamacun, xa utz tachoyoˈ el y tarokij el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe wi) jun akˈaˈ o jun awaken cˈo y yatoc chupan ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, que chuwech chi can tzˈaket akˈaˈ awaken y xa pa kˈakˈ riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek ri yatbecˈak wi ca. Y chukaˈ wi xa ta jun chique ri runakˈ awech ri nibano chawe chi yamacun, xa utz chi tawelesaj y tarokij el. Ruma más utz chi xaxu (xaxe wi) jun runakˈ awech cˈo y yatoc chupan ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, que chuwech caˈiˈ runakˈ awech cˈo y xa pa kˈakˈ yatbecˈak wi ca.

Ri cˈambel tzij chrij jun carneˈl ri sachnek ca

10 Man cˈa tiwetzelaj ta jun chique re tak acˈalaˈ reˈ, ruma riyin nbij cˈa chiwe chi ri ángeles ri nichajin quiche (quixin) riyeˈ can quitzuliben apo ri Nataˈ chilaˈ chicaj. 11 Y riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can xipe wi cˈa chiquicanoxic y chiquicolic ri ye sachnek pa mac.

12 ¿Achique nibij riyix? Wi cˈo jun achi ri yecˈo ta jun ciento rucarneˈl y nisach ta ca jun tek yeberuyukˈuj, ¿la ma yeruyaˈ ta cami ca jubaˈ ri nicˈaj chic tak rucarneˈl, y nibe pa tak juyuˈ chucanoxic ri jun ri sachnek ca? 13 Y astapeˈ ri achi riˈ cˈa yecˈo na ri noventa y nueve rucarneˈl ri ma xesach ta ca, riyin nbij chi riyaˈ más niquicot ránima riqˈui ri jun rucarneˈl ri sachnek ca, tek nberilaˈ pe. 14 Can queriˈ cˈa chukaˈ ri Itataˈ ri cˈo chilaˈ chicaj, can ma ruraybel ta cˈa Riyaˈ chi nisach ta ca jun chique re tak acˈalaˈ reˈ.

Achique rubanic nacuy jun awachˈalal

15 Tek cˈo cˈa jun awachˈalal ri cˈo pokon ri xuben chawe, jet riqˈui y pa ruyonil tabij cˈa chare chi ma utz ta ri xuben. Y wi ri awachˈalal riˈ nracˈaxaj ri nabij chare, can xachˈec wi cˈa pe ri awachˈalal riˈ. 16 Yacˈa wi xa ma yaracˈaxaj ta, queˈacˈuaj cˈa jun o ye caˈiˈ chic, riche (rixin) chi chiquiwech riyeˈ tek nabij chare ri awachˈalal chi ma utz ta ri rubanon. Riche (rixin) chi queriˈ can yix caˈiˈ o yix oxiˈ cˈa ri yixcˈo tek nichojmirisaj ronojel riˈ. 17 Y wi ri awachˈalal can ma nracˈaxaj ta riqˈui ri xibij riyix chare, cˈacˈariˈ riyit ri banon ri pokon chawe, tabij chique ri kachˈalal riche (rixin) ri iglesia. Y tek bin chic chare cuma ri kachˈalal y ma riqˈui wi riˈ ma nunimaj ta tzij, tibanaˈ cˈa chare achiˈel xa jun cˈutuy alcawal chi ma iwachibil ta chic.

18 Y can kitzij cˈa re nbij chiwe: Ronojel cˈa ri xtixim waweˈ chuwech re ruwachˈulef xtiximeˈ chukaˈ chilaˈ chicaj. Ronojel cˈa ri xtiquir waweˈ chuwech ri ruwachˈulef xtiquiritej chilaˈ chicaj.

19 Chukaˈ nbij chiwe: Wi chuwech re ruwachˈulef yecˈo ye caˈiˈ kachˈalal ri can junan quiwech niquiben riche (rixin) chi niquicˈutuj xabachique cosa chare ri Dios, ri Nataˈ Dios ri cˈo chilaˈ chicaj can xtuben cˈa ri nicˈutux chare cuma ri ye caˈiˈ riˈ. 20 Ruma xabacuchi (xabachique) cˈa ri quimolon wi quiˈ ye caˈiˈ o ye oxiˈ pa nubiˈ riyin, can yincˈo cˈa pa quinicˈajal, xchaˈ ri Jesús.

21 Y can yacˈariˈ tek xjel apo ri Pedro riqˈui ri Jesús y xubij chare: Ajaf, wi jun wachˈalal can cˈo pokon nubanalaˈ chuwe, ¿cˈa janipeˈ cˈa mul utz chi ncuy rumac? ¿La wukuˈ cami mul ncuy rumac? xchaˈ ri Pedro chare ri Jesús.

22 Yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare ri Pedro: Riyin ma nbij ta cˈa chawe chi wukuˈ mul ri utz chi nacuy rumac jun awachˈalal ri cˈo pokon nubanalaˈ chawe. Riyin nbij cˈa chawe chi ri rumac ri awachˈalal utz chi wukuˈ mul chi setenta ri nacuy rumac.

Ri cˈambel tzij chiquij ri ye caˈiˈ aj cˈas

23 Ruma chupan ri rajawaren ri caj, can nibanatej cˈa achiˈel ri xuben jun rey, tek xrajoˈ cˈa xuchojmirisaj janipeˈ quicˈas chiquijujunal ri rumozos. 24 Y tek ri rey riˈ xuchop cˈa ruchojmirisaxic, cˈo cˈa jun rumozo ri xbepabex chuwech y ri mozo riˈ lajuj mil talentos ri rucˈas. 25 Y ruma cˈa ri mozo riˈ ma nicowin ta nutoj ri rucˈas ri rubanon, ri rey xubij cˈa chi ticˈayix ri mozo riˈ rachibilan ri rixjayil y ri ye calcˈual. Y chukaˈ can quecˈayix ri rucosas riche (rixin) chi ri rajel ntoc tojbel ri cˈas. 26 Can yacˈariˈ tek ri mozo xxuqueˈ xmajeˈ ka chuwech ri rey riche (rixin) chi nucˈutuj jun utzil chare. Y xubij cˈa chare ri rey: Tabanaˈ jun utzil chi quinawoyobej na jubaˈ. Riyin can xtintoj cˈa chawe ronojel ri nucˈas, xchaˈ. 27 Y ri rey ri rupatrón ri mozo riˈ, can xujoyowaj cˈa ruwech ri rumozo ri qˈuiy rucˈas, rumariˈ xucuy ri rucˈas y majun xuben chare. 28 Yacˈa tek cuyutajnek chic el ri mozo riˈ chare ri rucˈas, xberucˈuluˈ cˈa jun rech mozo. Ri mozo riˈ cˈo cˈa jun kajoˈn rubanon riqˈui riyaˈ. Ri kajoˈn cˈa ri rubanon ri rech mozo riˈ, man achiˈel ta cˈa ri rucˈas riyaˈ, xa jun ciento puek ri nibix denario chare. Pero ma riqˈui wi riˈ, riyaˈ xupitzˈ chukul y nutzˈapij yan cˈa ruxlaˈ, y nubij cˈa chare: Tatojoˈ pe ri acˈas ri abanon wuqˈui, nichaˈ chare. 29 Y ri rech mozo can yacˈariˈ xxuqueˈ ka chuwech riche (rixin) chi nucˈutuj cˈa utzil chare; y xubij cˈa: Quinawoyobej na jubaˈ y riyin xtintoj ronojel nucˈas chawe, xchaˈ. 30 Yacˈa ri achi mozo achoj riqˈui banon wi ri cˈas, ma xrajoˈ ta achiˈel ri xbix chare y rumariˈ xbe pa kˈatbel tzij y xberuyaˈ ca pa cárcel, riche (rixin) chi queriˈ tek rutojon chic na ca rucˈas, cˈacˈariˈ utz chi ntel pe. 31 Tek xtzˈetetej cˈa cuma ri nicˈaj chic cachibil ronojel ri xbanatej, can xpe cˈa bis pa cánima. Y riyeˈ xebe cˈa riqˈui ri rey ri quipatrón y xbequitzijoj cˈa chare ronojel ri xuben ri jun mozo riqˈui ri jun chic. 32 Y ri rey, ri quipatrón, can yacˈariˈ xutek rusiqˈuixic (royoxic) ri mozo ri ma utz ta xuben, y xubij cˈa chare: Riyit xa yit jun cˈa itzel numozo. Riyin xincuy ronojel ri acˈas, ruma riyit xacˈutuj utzil chuwe. 33 ¿La ma que ta cami riˈ, ri utz chukaˈ chi xaben ta riyit riqˈui ri awech mozo achiˈel ri xinben riyin awuqˈui chi xinjoyowaj awech? 34 Y can yacˈariˈ tek ri rey ri quipatrón ri mozos riˈ, ruma xyacatej royowal, xujech cˈa el ri itzel mozo pa quikˈaˈ ri achiˈaˈ ri yebano pokon. Y chiriˈ xtiban chare chi nukˈaxaj tijoj pokonal cˈa ya tek nitojtej na ca ronojel ri rucˈas.

35 Can quecˈariˈ chukaˈ xtuben ri Nataˈ Dios ri cˈo chilaˈ chicaj iwuqˈui riyix, wi xa ma riqˈui ta ronojel iwánima nicuy quimac ri iwachˈalal tek cˈo pokon niquiben chiwe, xchaˈ ri Jesús.