Add parallel Print Page Options

Tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ xquichˈob yan apo chi niquicamisaj ri Jesús

22  Y tek xa nakaj chic cˈa ri quinimakˈij ri israelitas ri nibix pascua chare, jun nimakˈij tek niquitij caxlan wey ri majun chˈom (levadura) riqˈui, can yacˈariˈ tek ri principaliˈ tak sacerdotes y ri aj tzˈibaˈ niquichˈobolaˈ cˈa achique ta rubanic niquiben riche (rixin) chi queriˈ niquicamisaj ri Jesús. Queriˈ niquiben ruma xa quixibin quiˈ chiquiwech ri winek.

Y ri Judas ri jun chique ri cablajuj rudiscípulos ri Jesús, ri xbix chukaˈ Iscariote chare, can oconek chic ri Satanás pa ránima. Rumariˈ ri Judas xbe cˈa quiqˈui ri principaliˈ tak sacerdotes y quiqˈui chukaˈ ri cˈo quikˈij chique ri ye chajinel ri chiriˈ pa rachoch ri Dios, y xchˈo quiqˈui chrij chi achique rubanic xtuben riche (rixin) chi nujech ri Jesús pa quikˈaˈ. Y riyeˈ can sibilaj xequicot tek xquicˈaxaj riˈ, y xquitzuj (xquisuj) puek chare. Y ri Judas xubij cˈa chique chi can xtujech ri Jesús pa quikˈaˈ. Y xuchop cˈa ruchˈobic chi achique ta rubanic nuben chi xtujech pa quikˈaˈ ri achiˈaˈ riˈ, y xuchˈob chi nujech tek majun winek quimolon ta quiˈ riqˈui ri Jesús.

Tek ri Jesús xutiquiribaˈ ca rubanic ri lokˈolaj waˈin, riche (rixin) chi ninatabex ri rucamic

Tek xapon rukˈijul ri nimakˈij, tek ri israelitas niquitij ri caxlan wey ri majun chˈom (levadura) riqˈui, y tek yecamisex chukaˈ ri tak carneˈl riche (rixin) ri pascua, ri Jesús xerutek cˈa el ri Pedro y ri Juan, y xubij cˈa el chique: Quixbiyin y tibanaˈ ruchojmil ri xtikatij chupan re pascua reˈ.

Y ri caˈiˈ discípulos xquicˈutuj cˈa chare: ¿Acuchi (achique) cˈa nawajoˈ chi nikaben wi ruchojmil? xechaˈ.

10 Y ri Jesús xubij chique: Tek xquixapon ri pa tinamit Jerusalem, xtitzˈet cˈa chi cˈo jun achi ri rucˈamom pe yaˈ pa jun cucuˈ. Titzekelbej cˈa el ri achi riˈ cˈa achique jay xtoc wi. 11 Y tibij cˈa chare ri tataˈaj chupan ri jay riˈ: Ri Katijonel rubin cˈa pe: ¿Acuchi (achique) cˈo wi jun jay ri jamel chare ri awachoch ri utz riche (rixin) chi nben ri waˈin riche (rixin) re pascua ye wachibilan ri nudiscípulos? quixchaˈ chare. 12 Y ri rajaf ri jay xquixrucˈuaj cˈa pa jun rucaˈn tanaj (wik) chare ri jay. Y chiriˈ cˈo jun nimajay ri chojmirisan chic rupan. Ya ri chiriˈ tibanaˈ wi ruchojmil ri xtikatij chupan re pascua, xeˈucheˈex el.

13 Y ri caˈiˈ discípulos xebe cˈa. Y can achiˈel ri rubin el ri Jesús chique, can queriˈ ri xbanatej. Y riyeˈ can xquiben wi cˈa ruchojmil ronojel ri nicˈatzin chare ri waˈin chupan ri pascua riˈ.

14 Y tek xapon cˈa ri hora, ri Jesús y ri cablajuj apóstoles xetzˈuyeˈ apo ri pa mesa. 15 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Can nrayin pe chi tek cˈa ma jane yinapon ta chuwech ri camic, junan nikaben re jun waˈin riche (rixin) re jun pascua reˈ. 16 Ruma can nbij wi cˈa chiwe, chi majun bey xtinben ta chic re waˈin reˈ, cˈa ya tek banatajnek chic ronojel pa rajawaren ri Dios ri nucˈut re jun waˈin reˈ. Can cˈa yacˈariˈ tek xtinben chic re waˈin reˈ.

17 Y ri Jesús xuchop cˈa jun vaso ri cˈo ruyaˈal uva chupan, y tek rumatioxin chic chare ri Dios, xubij: Tikumuˈ cˈa ca chiˈiwonojel. 18 Ruma can nbij wi cˈa chiwe, chi can cˈa ya tek cˈo chic na ri rajawaren ri Dios, can yacˈariˈ tek xtinkum chic jun bey ri ruyaˈal uva, xchaˈ.

19 Y queriˈ cˈa chukaˈ xucˈom apo jun caxlan wey, y tek rumatioxin chic chare ri Dios, cˈacˈariˈ xuwechˈelaˈ ri caxlan wey riˈ y xuyaˈ chique ri rudiscípulos y xubij: Yacˈareˈ ri nuchˈacul ri xtijach pa camic, riche (rixin) chi yixcolotej. Tibanaˈ cˈa reˈ riche (rixin) natabel wuche (wixin) riyin.

20 Y tek ye waynek chic, ri Jesús xuchop cˈa chukaˈ ri vaso ri cˈo ruyaˈal uva chupan, y xubij: Re ruyaˈal uva reˈ, yacˈareˈ ri nuquiqˈuel ri xtibiyin tek xquicamisex. Riqˈui cˈa ri xtibiyin ri nuquiqˈuel, can yacˈariˈ tek xticˈachoj ri cˈacˈacˈ trato ri rajowan pe ri Dios chi nuben quiqˈui ri winek. Ri nuquiqˈuel ri xtibiyin, iwuma riyix riche (rixin) chi yixcolotej.

21 Y wacami cˈa, ri achi ri xquijacho el pa quikˈaˈ ri winek, can cˈo cˈa pe wuqˈui re pa mesa. 22 Can tiwacˈaxaj cˈa re nbij chiwe, chi riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, can xquicamisex na wi, ruma can yareˈ ri ruchˈobon pe ri Dios chi nibanatej. Pero juyiˈ cˈa ruwech ri xtijacho el wuche (wixin), xchaˈ ri Jesús.

23 Y yacˈariˈ tek ri ye rudiscípulos ri Jesús niquibilaˈ ka chiquiwech chi achique cami ri xtijacho el riche (rixin) ri Jesús.

Ri nrajoˈ chi nicˈojeˈ rukˈij, querunimaj querilij ri nicˈaj chic

24 Y ri discípulos riˈ xquichop cˈa yechˈojin pa ruwiˈ chi achique ri más nim rukˈij chiquicojol riyeˈ. 25 Yacˈa ri Jesús xa xubij chique: Ri aj kˈatbel tak tzij riche (rixin) re ruwachˈulef, ruma can cˈo quikˈatbel tzij pa quiwiˈ ri winek, rumariˈ can niquinaˈ chi can yecˈa riyeˈ ri ye cˈajaf ri winek, y nicajoˈ chi nibix chique chi ye aj banoy tak utzil. 26 Yacˈa ri chicojol riyix jun wi chic. Ruma ri nrajoˈ chi nicˈojeˈ rukˈij chicojol, xa tubanaˈ chi ya riyaˈ ri más coˈol que chiquiwech ri nicˈaj chic. Y ri nrajoˈ chi ntoc jun cˈamol bey chicojol riyix, xa yariˈ ri tuchˈutinirisaj riˈ, querunimaj querilij ri nicˈaj chic. 27 Rumacˈariˈ, ¿achique ri más cˈo rukˈij, ya ri tzˈuyul pa mesa, o ya ri niyaˈo apo pa ruwiˈ mesa ronojel ri nitij? Can ya wi ri tzˈuyul pa mesa ri cˈo más rukˈij. Pero riyin ma que ta riˈ nben, ruma riyin yincˈo chicojol ri xa yin achiˈel jun ri niniman nilin apo pa mesa.

28 Pero riyix can yixcˈo pe wuqˈui chupan ri tijoj pokonal ri ye nkˈaxan pe. 29 Rumacˈariˈ, riyin xtinyaˈ jun kˈatbel tzij pan ikˈaˈ riyix, can achiˈel ri rubanon ri Nataˈ Dios wuqˈui riyin, 30 riche (rixin) chi queriˈ xquixwaˈ y xquixucˈyaˈ wuqˈui pa numesa ri pa nujawaren. Y riyix xquixtzˈuyeˈ na pa tek chˈaquet riche (rixin) chi nikˈet tzij pa quiwiˈ ri cablajuj tinamit ri yecˈo pa rucuenta ri Israel.

Riyit xa xtabij chi ma awetaman ta nuwech, xchaˈ ri Jesús chare ri Pedro

31 Y ri Ajaf Jesús xubij cˈa chukaˈ chare ri jun rudiscípulo ri nibix Pedro chare: Simón, Simón, nbij cˈa chawe chi ri Satanás xixrucˈutuj chare ri Dios riche (rixin) chi yixrutojtobej. Can nrajoˈ cˈa yixruchayuj achiˈel nichayux ri trigo chupan jun chuybel. 32 Pero riyin can nbanon wi orar pan awiˈ riyit, riche (rixin) chi queriˈ can nacukubaˈ acˈuˈx wuqˈui. Can xcatapon wi pa rukˈaˈ ri Satanás. Pero tek xtitzolin pe acˈuˈx wuqˈui, tabanaˈ chique ri nicˈaj chic awachˈalal chi can niquicukubaˈ quicˈuˈx wuqˈui, xchaˈ ri Jesús.

33 Y ri Simón xubij: Ajaf, wi riyit xcatucˈuex pa cárcel, yibe awuqˈui. Hasta yibe awuqˈui, wi riyit xcatapon pa camic, xchaˈ.

34 Yacˈa ri Jesús xubij chare: Pedro, riyin nbij cˈa chawe, chi chupan re jun akˈaˈ re wacami, cˈa ma jane tisiqˈuin ta pe ri ecˈ, tek riyit oxiˈ yan chic mul abin chique ri yecˈutun chawe, chi ma awetaman ta nuwech, xchaˈ ri Jesús chare ri Pedro.

Ri Jesús cˈo ri xubij chique ri ye rudiscípulos tek xa napon yan chuwech ri camic

35 Y ri Jesús xucˈutuj cˈa chique ri ye rudiscípulos: Tek xixintek y ma xinwajoˈ ta chi xicˈuaj yabel irajil, ni yaˈl, ni jun chic cˈulaj ixajab, ¿la cˈo cami ri xiwajoˈ y man ta xiwil? xchaˈ chique. Y riyeˈ xquibij: Majun ri man ta xkil, xechaˈ.

36 Y ri Jesús xubij cˈa chique: Yacˈa re wacami jun wi chic ri rubanic nrajoˈ chi niben. Ruma wacami ri cˈo yabel rurajil y cˈo ruyaˈl, tucˈuaj. Y ri majun ruˈespada, tucˈayij ri ruchaqueta y cˈacˈariˈ tulokˈoˈ jun riche (rixin). 37 Y wacami quereˈ nbij chiwe, ruma cˈo chi nibanatej achiˈel ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca. Ri chiriˈ nubij cˈa: Can achiˈel chukaˈ jun aj mac xban chare. Queriˈ ri tzˈibatal ca. Y riˈ can xtibanatej na wi wuqˈui riyin. Ronojel cˈa ri ye tzˈibatal ca chuwij riyin chupan ri ruchˈabel ri Dios, can xquebanatej na wi, xchaˈ ri Jesús.

38 Y ri discípulos xquibij cˈa chare ri Jesús: Ajaf, waweˈ cˈo caˈiˈ espada, xechaˈ. Yacˈa ri Jesús xubij chique: Xa riqˈui cˈa riˈ, xchaˈ.

Tek ri Jesús xuben orar pa Getsemaní

39 Ri Jesús tek elenak chic cˈa el chiriˈ, xbe cˈa ri acuchi (achique) kas tibe wi. Riyaˈ xbe cˈa ri pa juyuˈ ri Olivos rubiˈ. Y ri rudiscípulos can ye tzeketel wi el chrij. 40 Y tek xeˈapon cˈa, xubij chique: Tibanaˈ orar y ticˈutuj chare ri Dios riche (rixin) chi queriˈ ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex.

41 Y ri Jesús xbiyin chic cˈa apo jun caˈiˈ raken cˈan, y cˈacˈariˈ xxuqueˈ ka chiriˈ, y xuchop cˈa rubanic orar. 42 Y nubij cˈa ri pa ruˈoración: Nataˈ Dios, wi riyit nawajoˈ, tabanaˈ cˈa chi riyin man ta nkˈaxaj re jun tijoj pokonal reˈ, pero ma taben ta ri xa nuraybel riyin. Tabanaˈ ri araybel riyit, xchaˈ.

43 Y cˈo cˈa jun ángel ri petenak chilaˈ chicaj xucˈut riˈ chuwech, riche (rixin) chi xoruyaˈ ka más ruchukˈaˈ ri Jesús. 44 Y can sibilaj cˈa kˈaxon ri cˈo pa ránima Riyaˈ. Rumariˈ can riqˈui cˈa ronojel ránima nuben orar. Y ruma chukaˈ ri kˈaxon riˈ, ri yaˈ ri ntel chrij, xa can achiˈel chic nimaˈk tak tzˈuj quicˈ ri yeka pan ulef.

45 Tek Riyaˈ xbeyacatej pe chare ri oración, xpe cˈa quiqˈui ri ye rudiscípulos, pero tek xoka quiqˈui, xa quichapon waran, ruma yebison.

46 Y ri Jesús xubij cˈa chique ri ye rudiscípulos riˈ: ¿Achique ruma tek xa yix warnek? Quixyacatej, tibanaˈ orar y ticˈutuj chare ri Dios riche (rixin) chi ma yixtzak ta pa mac tek yixtojtobex, xchaˈ chique.

Tek xchapatej ri Jesús

47 Y can cˈa nichˈo na cˈa ri Jesús quiqˈui ri ye rudiscípulos, tek cˈa xquitzˈet xeˈapon ye qˈuiy winek quiqˈui. Y can ya cˈa jun chique ri ye cablajuj discípulos, ri Judas rubiˈ, ri ucˈuayon apo quibey ri winek riˈ. Y ri Judas xjel apo riqˈui ri Jesús riche (rixin) chi xutzˈumaj (xutzˈubaj) ruchiˈ. 48 Yacˈa ri Jesús xubij chare ri Judas: Judas, ¿la riqˈui jun tzˈuban (tzˈuman) chiˈij najech el ri Cˈajolaxel ri xalex chicojol? xchaˈ ri Jesús.

49 Y ri discípulos tek xquitzˈet ri ntajin nibanatej, xquinabej ri achique ri xticˈulwachitej. Rumariˈ xquibij cˈa chare: Ajaf, ¿nawajoˈ chi yojyacatej chiquij riqˈui espada? xechaˈ.

50 Y jun cˈa chique ri ye rudiscípulos xusoc jun rumozo ri nimalaj sacerdote. Can xuchoy ruxquin. Y ri ruxquin ri xuchoy ya ri cˈo pa rajquikˈaˈ. 51 Y ri Jesús xubij cˈa chique ri ye rudiscípulos: Ma tinek ta, xa tiyaˈ ca. Y xpe ri Jesús xuchop ri ruxquin ri mozo riˈ y xucˈachojsaj ca. 52 Y cˈacˈariˈ ri Jesús xubij chique ri principaliˈ tak sacerdotes, y chique ri achiˈaˈ ri cˈo quikˈij chiquicojol ri ye chajinel pa rachoch ri Dios, y chique ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij ri ye benak chuchapic: ¿Achique cˈa xichˈob riyix? ¿Xichˈob chi yix petenak chuchapic jun alekˈom y rumariˈ icˈamom pe cheˈ y espada? 53 Riyin can kˈij kˈij cˈa xicˈojeˈ iwuqˈui ri pa rachoch ri Dios, y majun achique ta xiben chuwe. Pero cˈa ya cˈa hora reˈ ri yaˈon chiwe riyix, hora tek nikˈalajin ruchukˈaˈ ri rajawalul ri kˈekuˈm, xchaˈ ri Jesús chique.

Tek ri Pedro xubij chi ma retaman ta ruwech ri Jesús

54 Xquichop cˈa el ri Jesús, y xquicˈuaj pa rachoch ri nimalaj sacerdote. Y ri Pedro ye rutzekelben el, pero cˈanej cˈo wi ca chiquij. 55 Y ri chiriˈ pa nicˈaj ruwajay, xquibox cˈa jun kˈakˈ, y xetzˈuyeˈ apo quinojel chuchiˈ. Y chukaˈ ri Pedro xtzˈuyeˈ apo chiquicojol. 56 Y jun ixok raj icˈ ri nimalaj sacerdote, tek xutzˈet chi ri Pedro tzˈuyul chiriˈ numekˈ riˈ, xutzuˈ xutzuˈ, y xubij: Re jun achi reˈ rachibil chukaˈ ri Jesús, xchaˈ.

57 Yacˈa ri Pedro xa xrewaj cˈa y xubij: Riyin ma wetaman ta ruwech ri Jesús, xchaˈ.

58 Y xa cˈa jubaˈ ka riˈ, tek cˈo chic cˈa jun ri xtzˈeto pe riche (rixin) ri Pedro, y xubij chare: Riyit, yit jun chique ri yecˈo riqˈui ri Jesús, xchaˈ. Y ri Pedro xubij: Táta, kitzij nbij chawe ma yin ta riˈ, xchaˈ.

59 Y achiˈel xa jun hora tikˈax ka riˈ, tek cˈo chic cˈa jun ri xbin: Re achi reˈ, can kitzij wi chi rachibil ri Jesús, ruma can pa Galilea chukaˈ nipe wi, xchaˈ.

60 Yacˈa ri Pedro xubij chare: Táta, ma nikˈax ta chinuwech achique ruma tek nabij queriˈ chuwe, xchaˈ ri Pedro. Y can cˈa nichˈo na cˈa ri Pedro, tek ri ecˈ xsiqˈuin pe. 61 Y ri Ajaf Jesús xtzuˈun pe chrij y xutzuˈ pe ri Pedro. Y ri Pedro can yacˈariˈ tek xenatej chare ri chˈabel ri bin ca chare ruma ri Ajaf, chi cˈa ma jane tisiqˈuin ta pe ri ecˈ tek riyit oxiˈ yan chic mul abin chique ri yecˈutun chawe, chi ma awetaman ta nuwech. 62 Y ri Pedro xel cˈa el y xuchop jun nimalaj okˈej.

Tek ri chajinel xquitzeˈej y xquichˈey ri Jesús

63 Y ri achiˈaˈ ri ye chajiyon cˈa riche (rixin) ri Jesús, yetzeˈen cˈa chrij y niquichˈey cˈa. 64 Y xquitzˈapij runakˈ ruwech y xquiyalaˈ kˈaˈ chupalej y niquicˈutulaˈ cˈa chare: ¿Achique cˈa ri xachˈeyo? Tabij na cˈa chake, yechaˈ chare ri Jesús.

65 Y cˈo cˈa qˈuiy itzel tak tzij ri xquibilaˈ chare.

Tek ri Jesús xucˈuex chiquiwech ri achiˈaˈ ri pa moc (comon) yekˈato tzij

66 Tek xseker cˈa pe, xquimol cˈa quiˈ ri rijitaˈk tak achiˈaˈ ri cˈo quikˈij, ri principaliˈ tak sacerdotes, y chukaˈ ri aj tzˈibaˈ. Y ri Jesús xucˈuex cˈa apo chiquiwech ri achiˈaˈ riˈ, ri can pa moc (comon) yekˈato tzij. Y xquicˈutuj cˈa chare ri Jesús: 67 Tabij cˈa chake: ¿La yit cˈa riyit ri Cristo? xechaˈ. Yacˈa ri Jesús xubij chique: Wi nbij chiwe chi yin cˈa riyin ri Cristo, ma yininimaj ta. 68 Y chukaˈ wi ta cˈo ri yencˈutuj apo chiwe, majun xtibij pe chuwe, ni ma xquiniwiskˈopij ta el chukaˈ. 69 Y can xu (xe wi) xtinkˈaxaj re jun tijoj pokonal reˈ, can yacˈariˈ riyin ri Cˈajolaxel ri xinalex chicojol, xquibetzˈuyeˈ cˈa pa rajquikˈaˈ ri Dios ri nicowin nuben ronojel, xchaˈ ri Jesús.

70 Can yacˈariˈ tek quinojel xecˈutun apo chare ri Jesús: ¿La can yit cˈa riyit ri Rucˈajol ri Dios? xechaˈ. Jaˈ (je), queriˈ, can achiˈel ri nibij riyix, xchaˈ ri Jesús chique.

71 Y riyeˈ xquibij: Ma rajawaxic ta cˈa chi noka chic jun ri norubij chake chi re achi reˈ can aj mac wi. Ruma konojel xkacˈaxaj ri xa cˈariˈ xubij ka, xechaˈ.