Add parallel Print Page Options

Ri cˈaslen ri can ucˈuan ruma ri Lokˈolaj Espíritu

Y rumacˈariˈ wacami man cˈa xtika ta ri nimalaj rucˈayewal pa quiwiˈ ri xa can jun chic quibanon riqˈui ri Cristo Jesús, ri ma ye ucˈuan ta chic ruma ri itzel tak quiraybel, y xa can ya chic cˈa ri Lokˈolaj Espíritu ri ucˈuayon quiche (quixin). Ruma ri cˈacˈacˈ cˈaslen ri nuyaˈ ri Lokˈolaj Espíritu chake riyoj ri xa jun chic kabanon riqˈui ri Cristo Jesús, ya cˈa riˈ xicolo chuwech ri ruley ri mac y ri camic. Ri ley riche (rixin) ri Moisés ma xcowin ta xojrucol, ruma riyoj ma xojcowin ta xkaben ri nubij. Yacˈa riche (rixin) chi yojcolotej, ri Dios xutek pe ri Rucˈajol chuwech re ruwachˈulef, xoc winek can achiˈel riyoj, xaxu (xaxe) na cˈa chi Riyaˈ ma aj mac ta. Xcom cˈa ruma ri kamac, riche (rixin) chi queriˈ ri Dios xojrucol chuwech ri ruchukˈaˈ ri mac. Queriˈ xuben riche (rixin) chi riyoj yojcowin nikacˈuaj jun cˈaslen choj achiˈel ri nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés. Ma yoj ucˈuan ta chic ruma ri itzel tak karaybel, xa can ya chic ri Lokˈolaj Espíritu ri ucˈuayon kiche (kixin).

Ri ye ucˈuan ruma ri itzel tak quiraybel, can benak cˈa cánima chrij ri itzel tak quiraybel riˈ. Yecˈa ri ye ucˈuan ruma ri Lokˈolaj Espíritu, can benak cˈa cánima chrij ri nrajoˈ ri Lokˈolaj Espíritu. Ri ye ucˈuan cˈa ruma ri itzel tak quiraybel, xa camic cˈa ri nucˈom pe chique. Yacˈa ri ye ucˈuan ruma ri Lokˈolaj Espíritu, cˈaslen y uxlanibel cˈuˈx ri nucˈom pe chique. Ri ye ucˈuan ruma ri itzel tak quiraybel, niquetzelaj ri Dios, ruma ma niquinimaj ta ri nubij ri ruley ri Dios. Y ni xa ta yecowin niquinimaj. Ri ye ucˈuan ruma ri itzel tak quiraybel, can ma yecowin ta niquiben ri nika chuwech ri Dios.

Yacˈa riyoj ri cˈo ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) ri Dios pa tak kánima, ma yoj ucˈuan ta chic ruma ri itzel tak karaybel, xa can ya chic ri Lokˈolaj Espíritu ri ucˈuayon kiche (kixin). Pero ri winek ri man cˈo ta ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) ri Cristo quiqˈui, ma ye riche (rixin) ta ri Cristo. 10 Yacˈa riyoj ri cˈo ri Cristo pa tak kánima, cˈo kacˈaslen ri ma niqˈuis ta. Y can kitzij wi chi ruma ri mac tek yojcom el chuwech re ruwachˈulef, yacˈa riqˈui ri Cristo cˈo kacˈaslen, ruma yojtzˈetetej ruma ri Dios chi majun kamac. 11 Wi cˈo pan iwánima ri Espíritu riche (rixin) ri Dios ri xcˈason el riche (rixin) ri Jesús chiquicojol ri caminakiˈ, ri Dios ri xcˈason cˈa el riche (rixin) ri Cristo Jesús, xquixrucˈasoj chukaˈ el riyix chiquicojol ri caminakiˈ. Ruma ri Espíritu riche (rixin) Riyaˈ can cˈo iwuqˈui.

12 Wachˈalal, riyoj can yoj aj cˈas wi, pero ma riqˈui ta ri itzel tak raybel ri nurayij ri kachˈacul chi ya ta riˈ ri nikaben. Ma que ta riˈ. 13 Ruma wi riyix yixucˈuex ruma ri itzel tak ruraybel ri ichˈacul, xa camic nucˈom pe chiwe. Rajawaxic cˈa chi ya ri Lokˈolaj Espíritu ri nucˈuan iwuche (iwixin) riche (rixin) chi nicamisaj ri itzel tak ruraybel ri ichˈacul y queriˈ nicˈojeˈ icˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek.

14 Ruma quinojel ri ye ucˈuan cˈa ruma ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) ri Dios, yeriˈ ri can ye ralcˈual chic ri Dios. 15 Queriˈ nikˈalajin ruma ri Lokˈolaj Espíritu ri xkacˈul ma riche (rixin) ta chi nuben chake chi yoj‑oc achiˈel jun mozo ri can ximil pa samaj riche (rixin) chi nikaxibij ta chic kiˈ achiˈel tek rubanon ca. Ma que ta riˈ. Ri Lokˈolaj Espíritu ri xkacˈul xuben chake chi xoj‑oc ralcˈual ri Dios, y rumariˈ cukul kacˈuˈx nikabij Katataˈ chare ri Dios. 16 Ruma ya cˈa ri Lokˈolaj Espíritu ri nibano chake chi nikanaˈ pa kánima chi can kitzij wi chi yoj ralcˈual chic ri Dios. 17 Y ruma yoj ralcˈual chic ri Dios, riyoj can cˈo chukaˈ jun herencia ri xtiyaˈox (xtyaˈ) chake. Can junan cˈa xtiyaˈox (xtyaˈ) chake riqˈui ri Cristo. Pero rajawaxic chi ma tikapokonaj ta nikatij pokonal, achiˈel xutij pokonal ri Cristo; y xticˈojeˈ kakˈij achiˈel ri Cristo can cˈo rukˈij.

18 Re yojcˈo waweˈ chuwech re ruwachˈulef nikatij pokonal. Pero riyin wetaman chi xa ma junan ta riqˈui ri nimalaj rukˈij rucˈojlen ri Dios ri xtikˈalajin kiqˈui riyoj ri chkawech apo. 19 Y quinojel ri yeqˈuiytisan ruma ri Dios, can sibilaj niquirayij niquitzˈet yan ri kˈij ri coyoben apo tek xquekˈalajsex quinojel ri ye ralcˈual ri Dios. 20 Ruma ronojel ri qˈuiytisan ruma ri Dios xuben cˈa chique chi majun quejkalen y xka ri rucˈayewal pa quiwiˈ; y queriˈ xquicˈulwachij pa rukˈaˈ ri Dios, pero ma ye ta riyeˈ xeˈajowan chi queriˈ quicˈulwachin. Y ma riche (rixin) ta xtibe kˈij xtibe sek chi queriˈ xquecˈojeˈ ca, ruma xa can coyoben cˈa chi cˈo jun kˈij xquechojmirisex. 21 Ri mac can xuben cˈa chare ronojel ri yeqˈuiytisan ruma ri Dios chi xa yeqˈuis, y xtapon cˈa jun kˈij tek ri yoj ralcˈual chic ri Dios xkojcolotej el chuwech ri ma utz ta, y can jabel chukaˈ xtibekabanaˈ riqˈui ri Dios ri can cˈo rukˈij rucˈojlen. Can ya cˈa chukaˈ kˈij riˈ tek quinojel ri yeqˈuiytisan ruma ri Dios, xquecolotej chuwech ri rucˈayewal ri kajnek pa quiwiˈ ruma ri mac. 22 Can ronojel wi cˈa ri cosas ri ye rubanon ri Dios, yekˈaxo y yejilo achiˈel jun ixok ri pa rukˈijul chic ri alanen cˈo wi. Queriˈ quibanon pe cˈa wacami. 23 Y can queriˈ chukaˈ riyoj. Ri kánima nikˈaxo y nijilo. Can sibilaj cˈa nikajoˈ chi napon yan ta chanin ri kˈij tek xtikˈalajin chi ri Dios xuben chake chi xoj‑oc ralcˈual, y tek xtijalatej el ri kachˈacul. Ketaman chi queriˈ xtiban chake, ruma ri Dios ruyaˈon chic ri Lokˈolaj Espíritu pa tak kánima y yareˈ ri nabey utzil ri xuyaˈ chake. 24 Xojcolotej pe chupan ri kamac, riche (rixin) chi nikoyobej na nicˈaj chic utzil, utzil ri ma jane nikatzˈet ta, rumariˈ koyoben. Ruma majun cˈa winek ri nicˈatzin chi nroyobej na jun cosa tek xa can cˈo chic riqˈui. 25 Y ruma chi ma jane yecˈo ta kiqˈui ronojel ri utzil riˈ, rumariˈ cˈa kacochˈon na chi koyoben. Ruma cukul kacˈuˈx chi can xquekacˈul na wi ri utzil riˈ.

26 Y queriˈ chukaˈ ri Lokˈolaj Espíritu yojrutoˈ riche (rixin) chi riyoj yojcowin nikoyobej riqˈui cochˈonic ri utzil riˈ, ruma retaman chi majun kachukˈaˈ. Yojrutoˈ chukaˈ riqˈui ri kaˈoraciones, ruma riyoj ma ketaman ta achique ri nicˈatzin chi nikacˈutuj chare ri Dios. Nuyaˈ cˈa pa tak kánima ri achique nicˈatzin chi nikacˈutuj chare ri Dios. Can nucˈutuj wi cˈa kuma riyoj, y nucˈutuj riqˈui jun nimalaj kˈaxon, ri ma nikil ta rubixic riqˈui chˈabel. 27 Yacˈa chuwech ri Dios, can nikˈalajin wi ri cˈo pa tak kánima y chukaˈ chuwech Riyaˈ nikˈalajin wi ri nuchˈob ri Lokˈolaj Espíritu; ruma ri Lokˈolaj Espíritu can retaman wi ri ruraybel ri Dios y yariˈ ri nucˈutuj pa kawiˈ riyoj ri yoj lokˈolaj tak ralcˈual ri Dios.

Majun achique ta xticowin chikij, ruma cˈo ri Dios kiqˈui

28 Can ketaman cˈa chi konojel riyoj ri can nikajoˈ ri Dios y ri can xojrusiqˈuij (xojroyoj) riche (rixin) chi xoj‑oc ralcˈual, Riyaˈ can yojrutoˈ wi tek cˈo tijoj pokonal, riche (rixin) chi cˈo utz nucˈom pe chake. Queriˈ nuben ruma chi can queriˈ ruchˈobon pe pa kawiˈ. 29 Ruma ri Dios can retaman chic cˈa kawech tek cˈa ma jane kojalex, y rumariˈ tek can ruchˈobon chic apo ri achique rubanic nuben chake chi yoj‑oc can achiˈel rubanic ri Rucˈajol. Y ri Dios nrajoˈ cˈa chi can yoj qˈuiy ta ri yoj‑oc ralcˈual y ya ri Rucˈajol ri nimalaxel chkacojol. 30 Y riyoj cˈa ri can ruchˈobon chic cˈa pa kawiˈ chi yoj‑oc ri can achiˈel rubanic ri Rucˈajol, can xojrusiqˈuij (xojroyoj) wi. Y ruma chi yoj rusiqˈuin (royon) chic, xuben chake chi majun chic kamac yojrutzˈet. Y ruma chi majun chic kamac yojrutzˈet, xuben cˈa chake chi nicˈojeˈ kakˈij kacˈojlen.

31 ¿Achique chic cˈa nikabij chrij reˈ? Wi ya ri Dios ri yojtoˈo riyoj, ¿achique ta cˈa jun ri nicowin chikij? Majun. 32 Ri Dios ma xupokonaj ta cˈa xuyaˈ pe ri Rucˈajol, riche (rixin) chi xcom kuma konojel riyoj. Y wi ma xupokonaj ta xuyaˈ pe ri Rucˈajol, ¿la man ta cˈa xtuyaˈ ronojel ruwech utzil chake nichˈob riyix? Can xtuyaˈ wi. 33 Ri Dios xojruchaˈ y ya Riyaˈ ri xbano chake chi majun chic kamac yojrutzˈet. Y wi queriˈ chic rubanon chake, ¿la cˈo ta cami jun ri yojtzujun (yojsujun) chuwech Riyaˈ chi riyoj ma utz ta ri kacˈaslen? Majun. 34 Chukaˈ ri Cristo xcom kuma riyoj, y xcˈastej, y wacami cˈo pa rajquikˈaˈ ri Dios y ntajin nucˈutuj apo utzil chare ri Dios pa kawiˈ riyoj. Y wi ri Cristo quereˈ nuben kuma riyoj, ¿la cˈo ta cami jun ri xtibin chi tika rucˈayewal pa kawiˈ? Majun. 35 ¿La yecˈo cami ri yecowin yojquelesaj el riqˈui ri ajowabel riche (rixin) ri Cristo? ¿Nicowin cami yojrelesaj el ri tijoj pokonal? ¿ri kˈaxomal? ¿o ri yojetzelex ruma kaniman ri Cristo? ¿ri wayjal? ¿ri majun katziak? ¿o ri yojcˈo pa rucˈayewal? ¿o ri camic? 36 Achiˈel ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios, tek nubij:

Ruma yoj awalcˈual, rumariˈ tek ri winek ma yetaneˈ ta chi nicajoˈ yojquicamisaj;
ruma chiquiwech riyeˈ xa yoj achiˈel tak carneˈl ri can ye riche (rixin) chi yecamisex. Queriˈ nubij ri tzˈibatal ca. 37 Pero xabachique ta na chi tijoj pokonal, can ma nicowin ta yojrelesaj el riqˈui ri Cristo. Riyoj xa can yojchˈacon wi chrij ronojel ruma ri Cristo can yojrajoˈ wi. 38 Y riyin cukul nucˈuˈx chi can majun yoj elesan el riqˈui ri Dios. Ri camic ma nicowin ta. Ri nikacˈulwachij tek cˈa yoj qˈues na, ma nicowin ta. Ri ángeles ma yecowin ta, ni ri itzel tak espíritu. Ri aj kˈatbel tak tzij ma yecowin ta chukaˈ. Majun ri cˈo wacami, ni majun chukaˈ ri xtipe chkawech apo ri nicowin ta yoj elesan el riqˈui ri Dios. 39 Can majun cˈo chicaj o cˈo chuxeˈ ulef, y ni majun chique ri xa ye banon ri nicowin ta yoj elesan el riqˈui ri ajowabel riche (rixin) ri Dios. Ruma ri Dios can yojrajoˈ wi, ruma xa jun chic kabanon riqˈui ri Kajaf Cristo Jesús.