Add parallel Print Page Options

Yecˈo nicˈaj chique ri israelitas ri ye colotajnek chic

11  Y riyin ri Pablo nbij cˈa chi ri Dios ma ye retzelan ta ca ri israelitas, ri rutinamit. Ruma riyin yin jun israelita y wilon rutzil ri Dios. Yin riy rumam ca ri Benjamín y ri Benjamín jun chique ri ye riy rumam ca ri Abraham. Ri Dios ma retzelan ta ca ri rutinamit; ri Dios can pa rutiquiribel tek retaman pe ruwech. ¿La ma iwetaman ta cˈa ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca, chrij ri Elías? Ri Elías xchˈo riqˈui ri Dios chiquij ri wech aj Israel, y xubij: Ajaf, xequiwulaj ri altares ri awuche (awixin) riyit y xequicamisaj ri profetas ri xekˈalajsan ri achˈabel. Xa nuyon chic oc riyin yincˈo ca, pero yinquicanoj chukaˈ riche (rixin) chi yinquicamisaj. Queriˈ xubij ri Elías chare ri Dios. ¿Y achique xubij ri Dios chare ri Elías? Ri Dios xubij: Ma ayon ta yitcˈo wuqˈui. Cˈa yecˈo na wukuˈ mil ri yecˈo wuqˈui, ri majun bey ye xucul ta chuwech ruwachbel ri Baal riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij. Queriˈ xubij ri Dios chare ri Elías. Y queriˈ chukaˈ wacami cˈa yecˈo na kech aj Israel ri yoj chaˈon quiqˈui ruma ri rutzil ri Dios. Ri xechaˈox (xechaˈ) ruma ri rutzil ri Dios, ma xechaˈox (xechaˈ) ta ruma cˈo utzilaj samaj xquibanalaˈ. Ruma wi ta xechaˈox (xechaˈ) ruma cˈo utzilaj samaj xquibanalaˈ, man ta nibix chi xechaˈox (xechaˈ) ruma ri rutzil ri Dios.

Y reˈ nucˈut cˈa chkawech chi ri kech aj Israel astapeˈ can quitijon quikˈij achique rubanic yetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac, pero xa ma quilon ta. Xaxu (xaxe) wi ri can ye chaˈon ruma ri Dios ri xquil achique rubanic chi yetzˈetetej ruma ri Dios chi majun quimac. Y ri nicˈaj chic kech aj Israel ri ma niquinimaj ta ri Dios, xa xcowirisex ri cánima. Achiˈel ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca: Ri Dios xuyaˈ chique achiˈel jun nimalaj waran y can achiˈel majun nichˈobotej ta chiquiwech. Can achiˈel ta ye moyirnek y ma yeˈacˈaxan ta, queriˈ quibanon cˈa wacami. Queriˈ nubij ri tzˈibatal ca. Y ri David rubin ca chukaˈ:

Ri nimaˈk tak waˈin ri niquiben tek niquibanalaˈ ri quinimakˈij, ya ta cˈa riˈ ri xtoc ta jun trampa y can xtoc ta jun chapabel quiche (quixin).
Ya ta cˈa riˈ ri xtoc ta cˈa tzakbel quiche (quixin) y xtoc rutojbalil ri xa ma utz ta ri yequibanalaˈ.
10 Xtikˈekumatej ta cˈa ri runakˈ tak quiwech, riche (rixin) chi ma xquetzuˈun ta.
Xtalucubaˈ ta cˈa quij ronojel tiempo, ruma ri tijoj pokonal. Queriˈ ri rubin ca ri David.

Ri Dios can xutzuj (xusuj) cˈa ri colotajic chique ri winek ri ma ye israelitas ta

11 Riyin nbij chi ri kech aj Israel ma riche (rixin) ta xtibe kˈij xtibe sek xetzak tek xquichakˈij (xquitochˈ) ri caken. Ma que ta riˈ. Xa ruma ma xquinimaj ta ri rutzij ri Dios, rumariˈ tek ri Dios xuyaˈ ri colotajic chique ri ma ye israelitas ta, riche (rixin) chi queriˈ nucˈasoj jun raybel quiqˈui ri kech aj Israel riche (rixin) chi niquirayij niquinimaj chic rutzij ri Dios. 12 Ri kech aj Israel xquetzelaj cˈa ri Dios, y rumariˈ tek ri Dios xutzuj (xusuj) ronojel ri rutzil chique ri winek ri ma ye israelitas ta. Yacˈa tek ri kech aj Israel xtiquinimaj ri Dios, más chic cˈa ri rutzil ri xtipe.

13 Y cˈo cˈa chukaˈ ri nwajoˈ nbij chiwe riyix ri ma yix israelitas ta: Yin jun apóstol ri takon pe chiwe riyix ri ma yix israelitas ta. Can nyaˈ wi cˈa rukˈij ri nusamaj. 14 Queriˈ nben ruma nwajoˈ cˈa ncˈasoj jun raybel quiqˈui ri wech aj Israel riche (rixin) chi yecˈo ta chique riyeˈ ri xquecolotej; ruma can niquitzˈet cˈa ri nusamaj chicojol riyix ri ma yix israelitas ta. 15 Tek ri Dios ma xucˈom ta chic quiwech ri wech aj Israel ruma ma xquinimaj ta chic ri rutzij, yacˈariˈ tek xucˈom iwech riyix ri ma yix israelitas ta. Yacˈa tek xticˈamer chic quiwech jun bey ri wech aj Israel, yacˈariˈ tek xkojcˈastej el y xtikachop el jun cˈacˈacˈ cˈaslen. 16 Ruma wi ri rucˈamal jun cheˈ can ye lokˈolaj wi, can queriˈ chukaˈ ri ye rukˈaˈ. Xa can achiˈel ri nabey tak caxlan wey ri nisipex chare ri Dios can lokˈolaj wi, y can queriˈ chukaˈ ri quiˈen ri xelesex wi pe ri caxlan wey, can lokˈolaj wi.

17 Ri wech aj Israel can ye achiˈel jun cheˈ ri olivo rubiˈ ri can ticon wi ka. Pero yecˈo rukˈaˈ ri xejokˈ el. Y riyix ri ma yix israelitas ta, xa yix achiˈel rukˈaˈ jun chic cheˈ olivo chukaˈ rubiˈ ri xa ma ticon ta ka, ri xa ruyon tzˈucnek pe. Y riyix xixtic ka pa ruwiˈ ri cheˈ ri can ticon wi ka, ri acuchi (achique) xejokˈ wi el ri rukˈaˈ, y rumariˈ riyix can xixoc cˈa rutzˈakat ri ruchiˈel ri cheˈ riˈ y qˈuiy utzil ri xticˈul. 18 Xa yacˈa ri ma utz ta chi ninimirisaj iwiˈ riyix y nikasaj ta quikˈij ri wech aj Israel ri xeˈelesex el. Ruma iwetaman chi ma ya ta ri rukˈaˈ ri cheˈ ri ye chapayon riche (rixin) ri rucˈamal, xa ya ri rucˈamal ri chapayon quiche (quixin). Y riyix xa yix rukˈaˈ ri cheˈ y ma yix rucˈamal ta.

19 Y riqˈui jubaˈ riyix nichˈob: Riyoj rucˈamon chi nikanimirisaj kiˈ, ruma yecˈo rukˈaˈ ri cheˈ ri xejokˈ el, riche (rixin) chi riyoj xojtic ca pa quiqˈuexel. 20 Can kitzij wi chi xeˈelesex el, ruma riyeˈ ma xquinimaj ta ri xutzuj (xusuj) ri Dios chique. Y riyix xaxu (xaxe wi) ruma ri iniman ri Dios tek yixcˈo ca pa quiqˈuexel. Rumacˈariˈ ma utz ta chi ninimirisaj iwiˈ. Xa tixibij iwiˈ. 21 Ruma iwetaman chi ri Dios ma xerupokonaj ta ri wech aj Israel. Xa xerelesaj el, astapeˈ riyeˈ can ye rukˈaˈ wi ri cheˈ riˈ. Wi queriˈ xuben quiqˈui riyeˈ, cˈa ta cˈa riyix chi man ta xquixrelesaj el wi ma xtinimaj ta. 22 Can tiwetamaj wi chi ri Dios sibilaj utz runaˈoj, pero can nipe chukaˈ royowal. Riyaˈ xuyaˈ rucˈayewal pa quiwiˈ ruma ma xquinimaj ta. Yacˈa riyix ruyaˈon rutzil chiwe, pero riyix rajawaxic chi can quixcˈojeˈ chupan ri utzil riˈ. Ruma wi ma xquixcˈojeˈ ta chupan ri utzil riˈ, riyix chukaˈ yixelesex el. 23 Y wi ri wech aj Israel xtitzolin chic pe ri quicˈuˈx y xtiquinimaj chic ri Dios, xquetic chic ka jun bey pa ruwiˈ ri cheˈ. Ruma ri Dios nicowin chi yerutic chic ka jun bey. 24 Riyix can yix achiˈel cˈa rukˈaˈ jun olivo ri ma xtic ta, ri xa ruyon tzˈucnek pe, pero xixelesex pe riqˈui ri cheˈ riˈ y xixtic ka pa ruwiˈ ri olivo ri ticon, astapeˈ ma yix riche (rixin) ta ri cheˈ riˈ. Y wi queriˈ xban chiwe riyix, cˈa ta cˈa ri wech aj Israel chi man ta xquetic chic ka jun bey pa ruwiˈ ri cheˈ ticon; ruma riyeˈ can ye riche (rixin) wi ri cheˈ riˈ.

Tek xquecolotej ri israelitas

25 Wachˈalal, riyin nwajoˈ chi riyix niwetamaj ri xa cˈa ma jane qˈuiy ta tiempo tukˈalajsaj ri Dios, riche (rixin) chi riyix man xa tichˈob ka chi qˈuiy iwetaman y cˈo más inaˈoj que chiquiwech ri israelitas, ma que ta riˈ. Y rumariˈ nbij el chiwe ri xa cˈareˈ xukˈalajsaj ri Dios, chi ri wech aj Israel ri cowirnek ri cánima y ma nicajoˈ ta niquinimaj ri Dios, xquecˈojeˈ na pakeˈ queriˈ, cˈa ya tek xquetzˈaket na ri ma ye israelitas ta ri cˈo chi niquinimaj na ri Dios. 26 Yacˈariˈ tek xquecolotej ri aj Israel. Achiˈel nubij ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca:

Chi ri Colonel xtipe pa Sion,
y xtrelesaj el ronojel ri ma utz ta pa cánima ri ye riy rumam ca ri Jacob.
27 Yacˈareˈ nicˈachoj ri trato ri xinben quiqˈui.
Chi riyin xtincuy ri quimac, Queriˈ nubij ri Dios chupan ri tzˈibatal ca. 28 Yecˈo wech aj Israel ri xquetzelaj ri Dios, ruma ma xquinimaj ta ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic. Y ruma cˈa ri ma xquinimaj ta, rumariˈ ri Dios xuyaˈ ri ruchˈabel chiwe riyix ri ma yix israelitas ta. Pero ri Dios cˈa yerajoˈ na ri wech aj Israel, ruma ye ruchaˈon y ruma chukaˈ chi can rutzujun (rusujun) ri rutzil chique ri ojer tak katiˈt kamamaˈ. 29 Ruma tek ri Dios nuyaˈ jun sipanic, can ma nrelesaj ta chic. Y tek nusiqˈuij (nroyoj) ri rutinamit, can ma xtutzolij ta chic riˈ chrij. 30 Riyix ri ma yix israelitas ta, tek rubanon ca ma xinimaj ta ri Dios. Pero ruma ri wech aj Israel ma xquinimaj ta chic rutzij ri Dios, rumariˈ ri Dios xujoyowaj iwech riyix, y xuyaˈ ri colotajic chiwe. 31 Ri wech aj Israel ma quiniman ta ri Dios wacami, pero xtapon ri kˈij tek ri Dios xtujoyowaj chic quiwech jun bey, y xtiquicˈul chic ri rutzil, can achiˈel ri xiben riyix. 32 Ri Dios can rutzˈeton wi pe y can rukˈalajsan wi chi quinojel ri winek can ye aj maquiˈ wi. Ri Dios queriˈ rubin ruma nrajoˈ chi nujoyowaj kawech konojel y nrajoˈ yojrucol.

33 Ri Dios can sibilaj qˈuiy wi ri etamabel ri cˈo riqˈui can achiˈel jun nimalaj beyomel. Can majun nikˈiˈo ri runaˈoj, y ma janiˈ ta chi nikˈax chkawech ri yerubanalaˈ Riyaˈ. 34 Achiˈel ri tzˈibatal ca chupan ri ruchˈabel ri Dios: ¿la cˈo cami jun winek ri kˈaxnek chuwech achique ri nuchˈob ri Ajaf Dios? ¿O la cˈo ta cami jun winek ri cowinek rubin chare ri Dios ri achique ri utz chi nuben? 35 ¿O la cˈo cami jun winek xsipan jun cosa nabey chare ri Dios, riche (rixin) chi queriˈ ri Dios can cˈo chi nuyaˈ pe ri rajel ruqˈuexel chare? Majun. Queriˈ nubij ri tzˈibatal ca. 36 Ruma ya Riyaˈ ri xbano ronojel. Can riqˈui wi cˈa Riyaˈ petenak wi ronojel. Y ronojel xeruben, riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij rucˈojlen. Can tinimirisex cˈa rukˈij ri Dios riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Amén.