Add parallel Print Page Options

Strigarea prietenoasă a înţelepciunii

Înţelepciunea şi-a zidit(A) casa
şi-a tăiat cei şapte stâlpi.
Şi-a junghiat(B) vitele, şi-a amestecat(C) vinul,
şi-a pus masa.
Şi-a trimis(D) slujnicele şi(E) strigă
de pe(F) vârful înălţimilor cetăţii:
„Cine(G) este prost să vină încoace!”
Celor lipsiţi de pricepere le zice:
„Veniţi(H) de mâncaţi din pâinea mea
şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Lăsaţi prostia, şi veţi trăi
şi umblaţi pe calea priceperii!”
Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ
şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocara.
Nu(I) mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască;
mustră(J) pe cel înţelept, şi el te va iubi!
Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept;
învaţă pe cel neprihănit, şi(K) va învăţa şi mai mult!
10 Începutul(L) înţelepciunii este frica de Domnul
şi ştiinţa sfinţilor este priceperea.
11 Prin(M) mine ţi se vor înmulţi zilele
şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
12 Dacă(N) eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept;
dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Îndemn împotriva ademenirii nebuniei

13 Nebunia este o femeie(O) gălăgioasă,
proastă şi care nu ştie nimic.
14 Ea şade totuşi la uşa casei sale,
pe un scaun, pe înălţimile(P) cetăţii,
15 ca să strige la trecătorii
care merg pe calea cea dreaptă:
16 „Cine(Q) este prost să vină aici!”
Iar celui fără minte îi zice:
17 „Apele furate sunt dulci(R)
şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
18 El nu ştie că acolo sunt morţii(S)
şi că oaspeţii ei sunt în văile Locuinţei morţilor.