Fiicele lui Ţelofhad şi legea privind moştenirile

27 Fetele lui Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Ghilad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, aparţineau clanurilor lui Manase, fiul lui Iosif. Numele lor erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa. Ele s-au apropiat de intrarea Cortului Întâlnirii şi au stat înaintea lui Moise, a preotului Elazar, a conducătorilor şi a întregii adunări şi le-au zis: „Tatăl nostru a murit în pustie. El nu a făcut parte din ceata lui Korah, care s-a răzvrătit împotriva Domnului, ci a murit pentru păcatul lui şi nu a avut nici un fiu. De ce să dispară numele tatălui nostru din mijlocul clanului lui pentru că nu a avut fii?

Daţi-ne deci şi nouă o moştenire în mijlocul rudeniilor tatălui nostru!“ Moise a adus cazul lor înaintea Domnului şi Domnul i-a răspuns: „Ce spun fetele lui Ţelofhad este drept! Să le dai şi lor o proprietate drept moştenire în mijlocul rudeniilor tatălui lor şi să treci moştenirea tatălui asupra lor.

Iar israeliţilor să le spui: «Dacă un om moare şi nu lasă moştenitori, moştenirea lui să treacă în proprietatea fiicelor lui. Dacă nu are fete, moştenirea lui să fie dată fraţilor lui. 10 Dacă nu are nici fraţi, moştenirea să fie dată fraţilor tatălui lui. 11 Dacă nici tatăl său nu are fraţi, moştenirea lui să fie dată în proprietatea rudeniei celei mai apropiate din clanul lui.» Aceasta să fie o prevedere legală pentru israeliţi, după porunca Domnului dată lui Moise.“

Iosua drept succesor al lui Moise

12 După aceea, Domnul i-a zis lui Moise:

– Urcă-te pe muntele acesta, Abarim, ca să vezi ţara pe care am dat-o israeliţilor. 13 După ce o vei privi, vei fi adăugat la poporul tău tot aşa cum a fost adăugat şi fratele tău, Aaron. 14 Căci atunci când adunarea a început să se certe, voi v-aţi răzvrătit împotriva poruncii Mele la apele din pustia Ţin şi nu M-aţi sfinţit înaintea ochilor lor. (Acestea au fost apele de la Meriba Kadeş, în pustia Ţin.)

15 Moise I-a răspuns Domnului:

16 – Fie ca Domnul, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, să numească un om peste această adunare, 17 care să iasă şi să intre înaintea lor, care să-i scoată afară şi să-i conducă înăuntru, pentru ca adunarea Domnului să nu fie ca o turmă fără păstor.

18 Domnul i-a zis lui Moise:

– Ia-l pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, şi pune-ţi mâna peste el. 19 Să-l aşezi înaintea preotului Elazar şi a întregii adunări şi să-l împuterniceşti în prezenţa lor. 20 Dă-i din autoritatea ta pentru ca toată adunarea israeliţilor să-l asculte. 21 Să stea înaintea preotului Elazar, iar acesta să întrebe pentru el decizia lui Urim[a] înaintea Domnului. La porunca lui Elazar, Iosua şi toţi israeliţii împreună cu el, toată adunarea, vor trebui să iasă şi la porunca lui vor trebui să intre.

22 Moise a făcut după porunca Domnului. L-a luat pe Iosua şi l-a pus înaintea preotului Elazar şi a întregii adunări. 23 Apoi şi-a pus mâinile peste el şi l-a împuternicit, după cuvântul încredinţat lui de Domnul.

Footnotes

  1. Numeri 27:21 Vezi Ex. 28:30; Urim şi Tumim sunt cuvinte cu origine şi sens nesigur, însemnând probabil: Lumini şi Desăvârşiri; pietre cu funcţie oraculară, de căutare a voii lui Dumnezeu, în timp de criză (Num. 27:21; 1 Sam. 28:6; Ezra 2:63); LXX le traduce cu Arătarea şi Adevărul; alte indicii nu avem în VT