Add parallel Print Page Options

Ri kˈij tek xka pe ri Lokˈolaj Espíritu

Y tek xoka cˈa ri kˈij riche (rixin) ri quinimakˈij ri israelitas ri Pentecostés rubiˈ, quinojel cˈa ri quiniman ri Ajaf Jesús quimolon cˈa quiˈ pa jun jay. Y junan cˈa quiwech quibanon. Y can majun cˈa runabexic tek yariˈ cˈo jun ri xkˈajan pe chicaj, can achiˈel tek cˈo jun nimalaj cakˈikˈ ri nikˈajan petenak. Y reˈ xunojsaj ri jay ri acuchi (achique) quimolon wi quiˈ, ye tzˈuyul. Y ri yecˈo cˈa chiriˈ, xquitzˈet cˈa chi achiˈel ruxak tak kˈakˈ ri nujachalaˈ riˈ y jojun ri xecˈojeˈ pa quiwiˈ chiquijujunal. Y xechˈo anej pa nicˈaj chic chˈabel ri xa ma ye quichˈabel ta. Pero queriˈ xbanatej ruma ri Lokˈolaj Espíritu xunojsaj ri cánima, y yariˈ ri xbano chique riche (rixin) chi xechˈo pa nicˈaj chic chˈabel.

Y ri chiriˈ pa tinamit Jerusalem ri kˈij riˈ, yecˈo cˈa ye qˈuiy achiˈaˈ israelitas ri ye petenak pa ronojel ruwachˈulef, achiˈaˈ ri can niquiyaˈ wi rukˈij ri Dios. Y tek ri winek xquicˈaxaj ri xkˈajan, can xquimol cˈa apo quiˈ. Y astapeˈ ri winek riˈ xa ma junan ta quichˈabel, ruma ma junan ta ri ye petenak wi, pero tek ri ye tzekelbey riche (rixin) ri Jesús xebechˈo pe, ri winek xkˈax chiquiwech, ruma can pa jalajoj cˈa ruwech chˈabel ri xechˈo wi. Ri winek xsach quicˈuˈx tek xquicˈaxaj riˈ. Can xsach wi quicˈuˈx y xquimey cˈa ri xquicˈaxaj y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿La ma ye aj Galilea ta cami quinojel re yechˈo? ¿Y achique cˈa ruma tek riyoj nikacˈaxaj ri niquibij? Tek riyoj xa ma junan ta kachˈabel chikajujunal. Ruma yecˈo chake riyoj ri ye aj pa Judea, yecˈo ye petenak ri pa Partia, ri pa Media, ri pan Elam, ri pa Mesopotamia, ri pa Capadocia, ri pa Ponto, ri pan Asia, 10 ri pa Frigia, ri pa Panfilia, ri pan Egipto, y yecˈo chukaˈ ye petenak más cˈa quelaˈ chare ri Cirene ri pa nimalaj ruwachˈulef Africa. Yecˈo ye petenak pa Roma. Y chiquicojol riyeˈ yecˈo ri can ye israelitas pa calaxic y yecˈo nicˈaj ri ma ye israelitas ta, pero quibanon chi ye israelitas ruma chi niquinimaj ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés. 11 Y yecˈo cˈa chukaˈ winek ri ye petenak ri pa Creta y ri pan Arabia. Y quinojel cˈa re winek reˈ xquicˈaxaj ri nimalaj rusamaj ri Dios, y can pa tak kachˈabel chikajujunal xkacˈaxaj wi, xechaˈ.

12 Y quinojel majun bey cˈa quitzˈeton ta chi nibanatej ta quereˈ. Rumariˈ ma niquil ta cˈa achique niquichˈob, y niquibilaˈ cˈa chiquiwech: ¿Achique cˈa ruma quereˈ nibanatej? xechaˈ nicˈaj.

13 Pero yecˈo cˈa winek ri xa yetzeˈen apo chiquij y niquibilaˈ cˈa: La winek laˈ xa ye kˈabarelaˈ, xechaˈ.

Tek ri Pedro, cˈa nabey mul nutzijoj ri ruchˈabel ri Dios chiquiwech ri winek

14 Y ri Pedro y ri ye julajuj chic apóstoles xebepaˈeˈ cˈa pe chiquiwech ri winek. Y ri Pedro xchˈo cˈa, y xubij: Achiˈaˈ israelitas ri yix petenak pa nicˈaj chic ruwachˈulef y riyix ri can yix aj waweˈ pa Jerusalem, tiwacˈaxaj cˈa ri xtinbij chiwe, y tiwetamaj 15 chi chake konojel re kamolon kiˈ waweˈ majun ri kˈabarel ta. Man achiˈel ta cˈa ri nichˈob riyix. Xa cˈareˈ a las nueve, chi cˈo ta jun ri kˈabarel chic. 16 Re xbanatej re wacami, can tzˈibatal cˈa ca ruma ri profeta Joel, ri achi ri xkˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. 17 Y chupan ri rutzˈiban ca riyaˈ, ri Dios nubij:

Chupan ri ruqˈuisbel tak kˈij, xtinyaˈ pe ri Lokˈolaj Espíritu pa quiwiˈ ri winek,
y ri imiˈal y ri icˈajol xtiquikˈalajsaj ri nbij chique.
Y ri cˈa ye cˈajolaˈ na, pa jun achiˈel achicˈ xtiquitzˈet ri nkˈalajsaj chique.
Y ri achiˈaˈ ye rijitaˈk chic, pa cachicˈ cˈa ri cˈo xquenkˈalajsaj chique.
18 Y can xtintek chukaˈ ri Lokˈolaj Espíritu pa quiwiˈ ri nusamajel, chi achiˈaˈ chi ixokiˈ,
y riyeˈ xtiquikˈalajsaj ri xtinbij chique.
19 Y chuwech ri caj xtinben chi xquebanatej ri majun bey ye tzˈeton ta,
y queriˈ chukaˈ chuwech ri ruwachˈulef.
Xtinben cˈa chi xtitzˈet quicˈ, kˈakˈ, y sib ri can achiˈel chic nimaˈk tak sutzˈ.
20 Y ri kˈij ma xtitzuˈun ta chic.
Ri icˈ xtoc achiˈel quicˈ.
Quecˈariˈ ri xtibanatej nabey tek ma jane noka ta ri nimalaj kˈij riche (rixin) ri Ajaf,
chupan ri kˈij tek xtikˈat tzij pa quiwiˈ ri winek.
21 Y quinojel cˈa ri xquecˈutun quitoˈic chare ri Ajaf, can xquecolotej wi.

22 Y ya chukaˈ riˈ tek ri Pedro xubij: Wech aj Israel, tiwacˈaxaj cˈa jabel re xtinbij chiwe: Ri Jesús ri aj Nazaret, can ya cˈa ri Dios ri banayon pe chare chi qˈuiy ri xerubanalaˈ chicojol. Xeruben cˈa milagros ri majun bey ye tzˈeton ta. Can cˈo ri xerubanalaˈ Riyaˈ riche (rixin) chi retal chi can ya ri Dios Tataˈixel ri takayon pe. Riyix can iwetaman wi chi queriˈ. 23 Pero ri Dios xuyaˈ cˈa kˈij chi xjach ri Jesús pan ikˈaˈ, ruma can queriˈ ri ruchˈobon pe. Y riyix xiyaˈ pa quikˈaˈ winek ri xa ma niquiben ta ri nubij ri ruchˈabel ri Dios, riche (rixin) chi xquicamisaj chuwech cruz. 24 Pero riqˈui ri ruchukˈaˈ ri Dios, ri Jesús xbecˈastej pe, y xcolotej pe ri pa rukˈaˈ ri camic, ruma chi ri camic ma xcowin ta xchˈacon chrij. 25 Rumariˈ ri rey David xucamuluj ca ri ruchˈabel ri Jesús tek xubij:

Can ronojel kˈij ntzˈet ruwech ri Ajaf.
Y ruma chi Riyaˈ can cˈo pe ri pa wajquikˈaˈ, rumariˈ majun achique ta xtibano chuwe chi xtuben ta caˈiˈ nucˈuˈx.
26 Y rumariˈ niquicot ri wánima, y riqˈui chukaˈ quicoten yichˈo.
Y astapeˈ xquicom, can cukul el nucˈuˈx chi ncˈul ri rutzil ri Dios.
27 Riyit nu‑Dios, can man cˈa xquinayaˈ ta ca chiquicojol ri caminakiˈ,
ni man cˈa chukaˈ xtayaˈ ta kˈij chi ri nuchˈacul riyin, ri Lokˈolaj Acˈajol, nikˈey ka.
28 Can acˈutun ri utzilaj bey riche (rixin) ri cˈaslen chinuwech,
y sibilaj xtiquicot ri wánima tek xquicˈojeˈ awuqˈui, nichaˈ ri rutzˈiban ca ri David.

29 Y yacˈa chukaˈ riˈ tek ri Pedro xubij: Wech aj Israel, riyix iwetaman chi ri katataˈ David ri xcˈojeˈ ojer ca, xcom y xmuk. Y ri panteón ri mukun wi ca, can cˈa cˈo na re wacami. 30 Y ri David can jun chique ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios ojer ca. Can retaman cˈa chi ri Dios xuben jurar chare tek xubij: Ri Cristo jun chique ri ye awiy amam ca, y can yariˈ cˈa ri xticˈojeˈ ca pan aqˈuexel, y xtoc Rey, quecˈariˈ xubij ri Dios chare ri David. 31 Y ri David, can achiˈel xutzˈet yan cˈa ri xquebanatej. Xchˈo chrij ri cˈastajbel riche (rixin) ri Cristo, chi ri ránima ma xticˈojeˈ ta ca chiriˈ chiquicojol ri caminakiˈ, y chi ri ruchˈacul ma xticˈojeˈ ta chukaˈ ca riche (rixin) chi nikˈey ka. 32 Y konojel riyoj ketaman y nikatzijoj chi ya ri Dios ri xbano chare ri Jesús riche (rixin) chi xbecˈastej pe. 33 Y xucˈuex chukaˈ chilaˈ chicaj ruma ri ruchukˈaˈ ri Dios, y xucˈul cˈa ri Lokˈolaj Espíritu ri tzujun (sujun) ruma ri Tataˈixel. Y tek Riyaˈ xucˈul yan cˈa ri Lokˈolaj Espíritu, xutek cˈa pe kiqˈui riyoj, y ya cˈa rusamaj reˈ ri xitzˈet y xiwacˈaxaj el kiqˈui re wacami. 34 Y tek ri David xchˈo cˈa chrij ri jun ri nicˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, ma chrij ta ka riyaˈ xchˈo wi, ruma ri xcˈastej el y xbe chilaˈ chicaj, ya ri Cristo. Y ri David rutzˈiban chukaˈ ca:

Ri Ajaf Dios xubij chare ri Wajaf ri Cristo:
Catzˈuyeˈ pe re pa wajquikˈaˈ.
35 Cˈa ya tek xquenyaˈ na pan akˈaˈ pan awaken ri yeˈetzelan awuche (awixin). Queriˈ ri rutzˈiban ca ri David. 36 Wacami riyin yichˈo cˈa chiwe chiˈiwonojel ri can yix riy rumam ca ri Israel; riyix ri yixcˈo pe y chukaˈ ri ma yecˈo ta pe. Tiwetamaj cˈa chi can kitzij wi chi ri Jesús ri xicamisaj chuwech cruz, can ya wi Riyaˈ ri banon chare ruma ri Dios chi ya Riyaˈ ri Cristo y chi ya Riyaˈ ri Rajaf ronojel, xchaˈ ri Pedro.

37 Y tek ri winek xquicˈaxaj ri xubij ri Pedro, xkˈaxo ri cánima, y xquicˈutuj cˈa chare ri Pedro y chique ri nicˈaj chic apóstoles: Kech aj Israel, ¿achique ri rucˈamon chi nikaben? xechaˈ.

38 Y ri Pedro xubij chique: Titzolin pe ri icˈuˈx riqˈui ri Dios, y pa rubiˈ ri Ajaf Jesucristo tibanaˈ el bautizar iwiˈ, riche (rixin) chi queriˈ nicuyutej ri imac. Y ri Dios xtuyaˈ ri Lokˈolaj Espíritu chiwe. 39 Ruma yareˈ ri rutzujun (rusujun) ri Dios, ma xu (xe) ta wi chiwe riyix, ni ma xu (xe) ta wi chukaˈ chique ri iwalcˈual, xa can chique cˈa quinojel winek ri yecˈo nej y ri yecˈo nakaj, can chique wi cˈa quinojel ri winek ri yerusiqˈuij (yeroyoj) ri Kajaf Dios.

40 Y ri Pedro cˈo cˈa nicˈaj chic chˈabel ri xerubij chique riche (rixin) chi xerupixabaj. Riyaˈ xuyaˈ cˈa pa ruchojmil chiquiwech ri winek quiqˈui chˈabel achiˈel reˈ: Quixel pe chiquicojol ri winek riche (rixin) re tiempo reˈ, ri xa ye sachnek pa quimac, riche (rixin) chi queriˈ yixcolotej cˈa pe, xchaˈ cˈa chique.

41 Y ri winek cˈa ri xecˈulu ri ruchˈabel ri Dios pa tak cánima chupan ri kˈij riˈ, xeban bautizar. Y sibilaj cˈa xeqˈuiyer ri yeniman riche (rixin) ri Jesucristo, ruma chupan ri kˈij riˈ achiˈel xa ye jun oxiˈ mil winek xeniman. 42 Y can majun bey cˈa niquimalij ta quicˈuˈx chiretamaxic ri ruchˈabel ri Dios ri niquicˈut ri apóstoles. Can junan quiwech niquiben y can junan niquimol quiˈ riche (rixin) chi niquitij ri caxlan wey riche (rixin) chi niquinataj ri rucamic ri Ajaf Jesús, y can junan chukaˈ quiwech niquiben tek niquiben orar.

Ri rubanic ri cˈaslen ri xquicˈuaj ri nabey tak nimanel riche (rixin) ri Jesucristo

43 Y can quinojel cˈa ri winek quixibin quiˈ. Y qˈuiy cˈa milagros ri yebanalox cuma ri apóstoles; y ri milagros ri yequibanalaˈ riyeˈ, can ye retal chi can kitzij chi ye rusamajel ri Dios. 44 Y quinojel ri quiniman, can cˈo cˈa jun achˈalalriˈil quiqˈui, y niquicomonij cˈa ronojel ri cˈo quiqˈui. 45 Y riche (rixin) chi yequitolaˈ ri kachˈalal ri nicˈatzin quitoˈic, yequicˈayilaˈ ri achique ri yecˈo quiqˈui. 46 Y ri pa rachoch ri Dios can kˈij kˈij cˈa yecˈo apo, y junan cˈa quiwech quinojel. Y tek niquiben cˈa waˈin pa tak jay, can riqˈui cˈa ronojel cánima y quicoten. 47 Y niquiyaˈ rukˈij ri Dios. Y riyeˈ can utz cˈa yetzˈet cuma quinojel ri winek y ri Ajaf ntajin nuben chique chi yeqˈuiyer ri ye colotajnek, ruma can kˈij kˈij ye qˈuiy chique ri can cˈo wi chi yecolotej ri yetajin niquinimaj ri Jesucristo.